Articolul 1 Statul român
(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale.
(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

Articolul 120 Principii de bază
(1) Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.
(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigura folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică.

Articolul 121 Autorități comunale și orășenești
(1) Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii.
(2) Consiliile locale și primării funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolva treburile publice din comune și din orașe.
(3) Autoritățile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

Articolul 75 Principii specifice aplicabile administrației publice locale
(1) Administrația publică locală din unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor generale ale administrației publice prevăzute la partea I titlul III și al principiilor generale prevăzute în Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, precum și a următoarelor principii specifice:
a) principiul descentralizării;
b) principiul autonomiei locale;
c) principiul consultării cetățenilor în soluționarea problemelor de interes local deosebit;
d) principiul eligibilității autorităților administrației publice locale;
e) principiul cooperării;
f) principiul responsabilității;
g) principiul constrângerii bugetare.
(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil al României.

Articolul 31 Dreptul la informație
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autoritățile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea naționala.
(4) Mijloacele de informare în masa, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică.

PREAMBUL
Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei Carte, considerând ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strânsă între membrii săi, pentru a ocroti și pentru a promova idealurile și principiile care reprezintă patrimoniul lor comun, considerând ca unul dintre mijloacele prin care se atinge acest scop este încheierea de acorduri în domeniul administrativ, considerând ca autoritățile administrației publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic, considerând ca dreptul cetățenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre ale Consiliului Europei, convinse ca, la nivel local, acest drept poate fi exercitat în modul cel mai direct, convinse ca existenta autorităților administrației publice locale împuternicite cu responsabilității efective permite o administrație, în același timp, eficienta și apropiata de cetățeni, conștiente de faptul ca apărarea și întărirea autonomiei locale în diferitele tari ale Europei reprezintă o contribuție importanța la edificarea unei Europe fondate pe principiile democrației și ale descentralizării puterii, afirmând ca aceasta presupune existenta de autorități ale administrației publice locale înzestrate cu organe decizionale, constituite democratic și beneficiind de o larga autonomie în ceea ce privește competentele, modalitățile de a le exercita și mijloacele necesare pentru îndeplinirea misiunii lor, au convenit asupra celor ce urmează:

Articolul 1
Părțile contractante se angajează să se considere legate de articolele următoare, în modalitatea și în măsura prevăzute la art. 12 din prezenta Carta.

Articolul 2
Fundamentarea constituțională și legala a autonomiei locale.
Principiul autonomiei locale trebuie să fie recunoscut în legislația interna și, pe cat posibil, în Constituție.

Articolul 3
Conceptul de autonomie locala

1. Prin autonomie locala se înțelege dreptul și capacitatea efectiva ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importanța a treburilor publice.
2. Acest drept se exercită de consilii sau adunări, compuse din membri aleși prin vot liber, secret, egal, direct și universal, care pot dispune de organe executive și deliberative care răspund în fața lor. Aceasta dispoziție nu aduce atingere, în nici un fel, posibilității de a recurge la adunări cetățenești, referendum sau orice alta forma de participare directa a cetățenilor, acolo unde aceasta este permisa de lege.

Articolul 4
Întinderea autonomiei locale

1. Competentele de baza ale autorităților administrației publice locale sunt prevăzute de Constituție sau de lege. Totuși aceasta dispoziție nu împiedica atribuirea unor competente autorităților administrației publice locale, în scopuri specifice și în conformitate cu legea.
2. Autorităților administrației publice locale le este recunoscută, în cadrul legii, capacitatea deplina de a-și exercită inițiativa în toate domeniile ce nu sunt excluse din cadrul competentelor lor sau care nu sunt atribuite unei alte autorități.
3. Exercițiul responsabilităților publice trebuie, de maniera generală, să revină, de preferință, acelor autorități care sunt cele mai apropiate de cetățeni. La atribuirea unei responsabilității către o alta autoritate trebuie să se tina seama de amploarea și de natura sarcinii, precum și de cerințele de eficienta și economie.
4. Competentele atribuite autorităților administrației publice locale trebuie să fie, în mod normal, depline și exclusive. Ele nu pot fi puse în cauza sau limitate de către o alta autoritate centrala sau regionala, decât în cazurile prevăzute de lege.
5. În cazul delegării competentelor de către o autoritate centrala sau regionala, autoritățile administrației publice locale trebuie să beneficieze, pe cat posibil, de libertatea de a adapta acțiunea lor la condițiile locale.
6. Autoritățile administrației publice locale trebuie să fie consultate, pe cat posibil, în timp util și în mod adecvat, în cursul procesului de planificare și de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc în mod direct.

Articolul 5
Protecția limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale
Pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauza trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite.

Articolul 6
Concordanța structurilor și mijloacelor administrative cu sarcinile autorităților administrației publice locale

1. Fără a aduce atingere dispozițiilor generale prevăzute de lege, autoritățile administrației publice locale trebuie să poată stabili, ele însele, structurile lor administrative interne, în vederea adaptării acestora la nevoile lor specifice și asigurării unei gestiuni eficiente.
2. Statutul personalului autorităților administrației publice locale trebuie să permită o recrutare de calitate, fondata pe principii de merit și de competența; vor fi prevăzute, în acest scop, condiții adecvate privind pregătirea, remunerarea și afirmarea profesionala.

Articolul 7
Condițiile de exercitare a responsabilităților la nivel local

1. Statutul aleșilor locali trebuie să asigure liberul exercițiu al mandatului lor.
2. Acesta trebuie să permită o compensație financiară adecvata pentru cheltuielile efectuate în legătură cu exercitarea mandatului lor, precum și, dacă este cazul, o compensație adecvata pentru câștigul pierdut sau remunerații pentru munca depusa și o asigurare sociala aferenta.
3. Funcțiile și activitățile incompatibile cu mandatul de ales local nu pot fi stabilite decât prin lege sau pe baza principiilor juridice fundamentale.

Articolul 8
Controlul administrativ al activității autorităților administrației publice locale

1. Orice control administrativ asupra activității autorităților administrației publice locale nu poate fi exercitat decât în formele și în cazurile prevăzute de Constituție sau de lege.
2. Orice control administrativ asupra activității autorităților administrației publice locale nu trebuie să privească, în mod normal, decât asigurarea respectării legalității și a principiilor constituționale. Controlul administrativ poate totuși să includă un control de oportunitate, exercitat de către autoritățile ierarhic superioare, în ceea ce privește sarcinile a căror executare este delegata administrației publice locale.
3. Controlul administrativ asupra activității autorităților administrației publice locale trebuie exercitat cu respectarea unei proporționalități între amploarea intervenției autorității de control și importanța intereselor pe care aceasta înțelege să le protejeze.

Articolul 9
Resursele financiare ale autorităților administrației publice locale

1. În cadrul politicii economice naționale, autoritățile administrației publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuțiilor lor.
2. Resursele financiare ale autorităților administrației publice locale trebuie să fie proporționale cu competentele prevăzute de Constituție sau de lege.
3. Cel puțin o parte dintre resursele financiare ale autorităților administrației publice locale trebuie să provină din taxele și impozitele locale, al căror nivel acestea au competența sa îl stabilească în limitele legale.
4. Sistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care dispun autoritățile administrației publice locale trebuie să fie de natura suficient de diversificata și evolutiva pentru a le permite să urmeze practic, pe cat posibil, evoluția reala a costurilor exercitării competentelor acestora.
5. Protejarea unităților administrativ-teritoriale cu o situație mai grea din punct de vedere financiar necesita instituirea de proceduri de egalizare financiară sau de măsuri echivalente, destinate sa corecteze efectele repartiției inegale a resurselor potențiale de finanțare, precum și a sarcinilor fiscale care le incumba. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să restrângă libertatea de opțiune a autorităților administrației publice locale în sfera lor de competența.
6. Autoritățile administrației publice locale trebuie să fie consultate, de o maniera adecvata, asupra modalităților de repartizare a resurselor redistribuite care le revin.
7. Subvențiile alocate unităților administrativ-teritoriale trebuie, pe cat posibil, sa nu fie destinate finanțării unor proiecte specifice. Alocarea de subvenții nu trebuie să aducă atingere libertății fundamentale a politicilor autorităților administrației publice locale în domeniul lor de competența.
8. În scopul finanțării cheltuielilor lor de investiții, autoritățile administrației publice locale trebuie să aibă acces, în conformitate cu legea, la piața naționala a capitalurilor.

Articolul 10
Dreptul de asociere al autorităților administrației publice locale

1. Autoritățile administrației publice locale au dreptul, în exercitarea competentelor lor, de a coopera și de a se asocia, în condițiile legii, cu alte autorități ale administrației publice locale, pentru realizarea de sarcini de interes comun.
2. Dreptul autorităților administrației publice locale de a adera la o asociație pentru protecția și promovarea intereselor lor comune și acela de a adera la o asociație internațională de autorități administrative publice locale trebuie să fie recunoscut în fiecare stat.
3. Autoritățile administrației publice locale pot sa coopereze, în condițiile prevăzute de lege, cu autoritățile administrației publice locale ale altor state.

Articolul 11
Protecția legala a autonomiei locale
Autoritățile administrației publice locale trebuie să dispună de dreptul de a se adresa instanțelor judecătorești, în scopul asigurării liberului exercițiu al competentelor lor și al respectului principiilor de autonomie locala care sunt prevăzute de Constituție sau de legislația interna.

Articolul 12
Angajamente

1. Fiecare parte contractantă se angajează să se considere legata de cel puțin 20 de paragrafe din partea I a Cartei, dintre care cel puțin zece, alese dintre paragrafele următoare:

– articolul 2
– articolul 3 paragrafele 1 și 2
– articolul 4 paragrafele 1, 2 și 4
– articolul 5
– articolul 7 paragraful 1
– articolul 8 paragraful 2
– articolul 9 paragrafele 1, 2 și 3
– articolul 10 paragraful 1
– articolul 11.

2. Fiecare parte contractantă, în momentul depunerii instrumentelor de ratificare, de acceptare sau de aprobare, notifica secretarului general al Consiliului Europei paragrafele alese în conformitate cu dispozițiile paragrafului 1 al prezentului articol.
3. Fiecare parte contractantă poate, în orice moment ulterior, sa notifice secretarului general ca se considera legata de orice alt paragraf din prezenta Carta, pe care ea nu l-a acceptat încă, conform dispozițiilor paragrafului 1 al prezentului articol. Aceste angajamente ulterioare vor fi considerate parte integrantă a ratificării, acceptării sau aprobării de către partea contractantă care a făcut notificarea și vor avea aceleași efecte din prima zi a lunii care urmează după expirarea unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general al Consiliului Europei.

Articolul 13
Autoritățile administrației publice locale la care se aplică Carta
Principiile de autonomie locala prevăzute în prezenta Carta se aplică tuturor categoriilor de autorități ale administrației publice locale, care exista pe teritoriul părții contractante. Orice parte contractantă poate, în momentul depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare, sa indice categoriile la care înțelege sa limiteze câmpul de aplicare sau pe care înțelege să le excludă din câmpul de aplicare a prezentei Carte. Ea poate, de asemenea, sa includă alte categorii de autorități ale administrației publice locale sau regionale în câmpul de aplicare a Cartei, pe calea notificării ulterioare către secretarul general al Consiliului Europei.

Articolul 14
Comunicarea informațiilor
Fiecare parte contractantă transmite secretarului general al Consiliului Europei orice informație pertinenta privitoare la prevederile legale și la alte măsuri pe care le-a luat în scopul de a se conforma dispozițiilor prezentei Carte.

Articolul 15
Semnare, ratificare, intrare în vigoare

1. Prezenta Carta este deschisa spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei. Ea va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.
2. Prezenta Carta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează după expirarea unei perioade de 3 luni de la data la care patru state membre ale Consiliului Europei vor exprima consimțământul lor de a fi legate prin Carta, conform dispozițiilor paragrafului precedent.
3. Pentru orice stat membru care își va exprima ulterior consimțământul sau de a fi legat de prevederile Cartei, aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.

Articolul 16
Clauze teritoriale

1. Orice stat poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentelor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa desemneze teritoriul sau teritoriile cu privire la care se va aplica prezenta Carta.
2. Orice stat poate, în orice moment ulterior, printr-o declarație adresata secretarului general al Consiliului Europei, sa extindă aplicarea prezentei Carte la orice teritoriu desemnat în declarație. Carta va intra în vigoare, în ceea ce privește acest teritoriu, în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii declarației de către secretarul general al Consiliului Europei.
3. Orice declarație făcută în virtutea celor două paragrafe precedente poate fi retrasa, în ceea ce privește orice teritoriu desemnat prin aceasta declarație, prin notificare adresata secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va produce efecte în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general.

Articolul 17
Denunțare

1. Nici o parte contractantă nu poate denunța prezenta Carta înaintea expirării unei perioade de 5 ani de la data la care Carta a intrat în vigoare în ceea ce o privește. Un preaviz de 6 luni va fi notificat secretarului general al Consiliului Europei. Aceasta denunțare nu afectează validitatea Cartei față de celelalte părți contractante, sub rezerva ca numărul acestora sa nu fie niciodată mai mic de patru.
2. Orice parte contractantă poate, conform dispozițiilor enunțate în paragraful precedent, sa denunțe orice paragraf din partea I a Cartei pe care l-a acceptat, cu rezerva ca numărul și categoria paragrafelor de care aceasta parte contractantă este legata sa rămână conforme cu dispozițiile art. 12 paragraful 1. Orice parte contractantă care, ca urmare a denunțării unui paragraf, nu se mai conformează dispozițiilor art. 12 paragraful 1 va fi considerata ca a denunțat Carta însăși.

Articolul 18
Notificări
Secretarul general al Consiliului Europei notifica statelor membre ale Consiliului Europei:
a) orice semnare;
b) depunerea oricărui instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare;
c) orice data de intrare în vigoare a prezentei Carte, conform prevederilor art. 15 din Carta;
d) orice notificare primita în aplicarea prevederilor art. 12 paragrafele 2 și 3;
e) orice notificare primita în aplicarea prevederilor art. 13;
f) orice alt act, notificare sau declarație în legătură cu prezenta Carta.
În considerarea celor de mai sus, subsemnații, având depline puteri în acest scop, au semnat prezenta Carta.
Întocmită la Strasbourg la 15 octombrie 1985, în limbile franceza și engleza, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar, care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite o copie certificata de pe aceasta fiecăruia dintre statele membre ale Consiliului Europei.

Articolul 6 Principiul legalității
Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul acestora au obligația de a acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare și a tratatelor și a convențiilor internaționale la care România este parte.

Articolul 7 Principiul egalității
Beneficiarii activității autorităților și instituțiilor administrației publice au dreptul de a fi tratați în mod egal, într-o manieră nediscriminatorie, corelativ cu obligația autorităților și instituțiilor administrației publice de a trata în mod egal pe toți beneficiarii, fără discriminare pe criteriile prevăzute de lege.

Articolul 8 Principiul transparenței
(1) În procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a informa și de a supune consultării și dezbaterii publice proiectele de acte normative și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum și la datele și informațiile de interes public, în limitele legii.
(2) Beneficiarii activităților administrației publice au dreptul de a obține informații de la autoritățile și instituțiile administrației publice, iar acestea au obligația corelativă a acestora de a pune la dispoziția beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în limitele legii.

Articolul 9 Principiul proporționalității
Formele de activitate ale autorităților administrației publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii unui interes public, precum și echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementările sau măsurile autorităților și instituțiilor administrației publice sunt inițiate, adoptate, emise, după caz, numai în urma evaluării nevoilor de interes public sau a problemelor, după caz, a riscurilor și a impactului soluțiilor propuse.

Articolul 10 Principiul satisfacerii interesului public
Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea interesului public înaintea celui individual sau de grup. Interesul public național este prioritar față de interesul public local.

Articolul 11 Principiul imparțialității
Personalul din administrația publică are obligația de a-și exercita atribuțiile legale, fără subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau interese.

Articolul 12 Principiul continuității
Activitatea administrației publice se exercită fără întreruperi, cu respectarea prevederilor legale.

Articolul 13 Principiul adaptabilității
Autoritățile și instituțiile administrației publice au obligația de a satisface nevoile societății.

Articolul 84 Dispoziții generale aplicabile autonomiei locale
(1) Autonomia locală, definită la art. 5 lit. j), se exercită de autoritățile administrației publice locale.
(2) Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere posibilității de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.
(3) Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.
(4) Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competența și atribuțiile autorităților administrației publice locale, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului, după caz.
(5) Autonomia locală garantează autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor date în mod expres în competența altor autorități publice.

Articolul 85 Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale
(1) Raporturile dintre autoritățile administrației publice din comune, orașe, municipii și autoritățile administrației publice de la nivelul județului se bazează pe principiile autonomiei locale, legalității, cooperării, solidarității, egalității de tratament și responsabilității.
(2) În relațiile dintre consiliul local și primar, consiliul județean și președintele consiliului județean, precum și între autoritățile administrației publice din comune, orașe, municipii și autoritățile administrației publice de la nivel județean nu există raporturi de subordonare; în relațiile dintre acestea există raporturi de colaborare.

Articolul 86 Structurile asociative ale autorităților administrației publice locale
(1) Structurile asociative ale autorităților administrației publice locale sunt:
a) Asociația Comunelor din România;
b) Asociația Orașelor din România;
c) Asociația Municipiilor din România;
d) Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România;
e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
(2) Autoritățile administrației publice centrale inițiatoare ale unui proiect de act normativ au obligația să consulte structurile asociative prevăzute la alin. (1), cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de supunerea spre adoptare/aprobare a oricărui proiect de act normativ care privește în mod direct administrația publică locală și/sau care are impact asupra colectivităților locale. În cazul proiectelor de acte normative cu caracter urgent, termenul poate fi redus la 10 zile lucrătoare.
(3) Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale cu privire la proiectele de acte normative asupra cărora au fost consultate se motivează în concordanță cu prevederile legale și se pot transmite, prin grija președinților acestora, în termen de 10 zile lucrătoare de la primire, la autoritatea administrației publice centrale inițiatoare a proiectului de act normativ, respectiv în 7 zile lucrătoare, în cazul proiectelor de acte normative care au caracter urgent.

Articolul 98 Comuna
(1) Comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice. Prin organizarea comunei se asigură dezvoltarea economică, social-culturală și gospodărească a localităților rurale.
(2) Comunele pot avea în componența lor mai multe localități rurale denumite sate, care nu au personalitate juridică.
(3) Satul în care își au sediul autoritățile administrației publice comunale este sat-reședință de comună.

Articolul 106 Autoritățile administrației publice locale din comune, orașe și municipii
(1) Autoritățile administrației publice din comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.
(2) Consiliile locale și primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Articolul 130 Instituțiile publice de interes local
(1) Consiliile locale pot înființa instituții publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor colectivității locale, cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispun.
(2) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din cadrul instituțiilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora, în condițiile legii.
(3) Numirea, sancționarea, suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă, după caz, a conducătorilor instituțiilor prevăzute la alin. (1) se fac de către primar, prin dispoziție, în condițiile legii.

Articolul 133 Tipurile de ședințe ale consiliului local
(1) Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, cel puțin o dată pe lună, la convocarea primarului.
(2) Consiliul local se poate întruni și în ședințe extraordinare la convocarea:
a) primarului;
b) a cel puțin unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție;
c) primarului, ca urmare a solicitării prefectului, în condițiile prevăzute la art. 257 alin. (2).

Articolul 138 Desfășurarea ședințelor consiliului local
(1) Ședințele consiliului local sunt publice.
(2) Caracterul public al ședințelor consiliului local este dat de:
a) accesul celor interesați, în condițiile legii, la procesele- verbale ale ședințelor consiliului local;
b) accesul celor interesați, în condițiile legii, la proiectele de hotărâri, la hotărârile consiliului local, precum și la instrumentele de prezentare și de motivare a acestora;
c) posibilitatea cetățenilor cu domiciliul sau reședința în unitatea/subunitatea administrativ-teritorială respectivă de a asista la ședințele consiliului local și/sau de a le urmări pe internet, în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local.
(3) Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română. În consiliile locale în care consilierii locali aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin 20% din numărul total, la ședințele consiliului local se poate folosi și limba minorității naționale respective. În aceste cazuri se asigură, prin grija primarului, traducerea în limba română. În toate cazurile, documentele ședințelor de consiliu local se întocmesc și se aduc la cunoștință publică în limba română.
(4) La lucrările consiliului local pot asista și lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, președintele consiliului județean sau reprezentanții acestora, deputații și senatorii, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, conducătorii compartimentelor de resort și conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publică din unitățile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile lor de responsabilitate, precum și alte persoane interesate, în condițiile prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.
(5) Dezbaterea proiectului de hotărâre sau a problemelor se face, de regulă, în ordinea în care acestea sunt înscrise pe ordinea de zi aprobată în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local.

(6) Președintele de ședință este obligat să asigure luarea cuvântului de către inițiator pentru susținerea proiectului de hotărâre ori de câte ori acesta o solicită, precum și de către delegatul sătesc, după caz.
(7) Consilierii locali participă la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt. Consilierii locali sunt obligați ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la problema care formează obiectul dezbaterii.
(8) Președintele de ședință are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterii. În acest scop el poate propune consiliului local spre aprobare timpul alocat fiecărui vorbitor, precum și timpul total de dezbatere a proiectului.
(9) Președintele de ședință permite oricând unui consilier local să răspundă într-o problemă de ordin personal, în probleme prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului sau atunci când a fost nominalizat de un alt vorbitor.
(10) Președintele de ședință sau reprezentantul oricărui grup de consilieri locali poate propune încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția consiliului local. Propunerea de încheiere a dezbaterii se supune votului, iar discuțiile se sistează dacă propunerea este adoptată cu majoritate simplă.
(11) Este interzisă adresarea de insulte sau calomnii de către consilierii locali prezenți la ședință, precum și dialogul dintre vorbitori și persoanele aflate în sală.
(12) Asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale și pe articole, consilierii locali, precum și ceilalți inițiatori prezenți la ședință putând formula amendamente de fond sau de formă. Amendamentele se supun votului consiliului local în ordinea în care au fost formulate.
(13) Sinteza dezbaterilor din ședințele consiliului local, precum și modul în care și-a exercitat votul fiecare consilier local în parte se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președintele de ședință și de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(14) Președintele de ședință, împreună cu secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale își asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicității celor consemnate.
(15) La începutul fiecărei ședințe, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale supune spre aprobare procesul-verbal al ședinței anterioare. Consilierii locali și primarul au dreptul ca, în cadrul ședinței curente a consiliului local, să conteste conținutul procesului-verbal și să ceară menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară.
(16) Procesul-verbal semnat de președintele de ședință și de către secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și documentele care au fost dezbătute în ședința anterioară se depun într-un dosar special al ședinței respective, care se numerotează și se sigilează de președintele de ședință și de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, după aprobarea procesului-verbal sau de către persoana cu atribuții în acest sens, desemnată în condițiile legii.
(17) În termen de 3 zile de la data aprobării procesului-verbal al ședinței, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale afișează la sediul primăriei și publică pe pagina de internet a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al ședinței.

Articolul 139 Adoptarea hotărârilor consiliului local
(1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. d), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție.
(3) Se adoptă cu majoritatea absolută prevăzută la art. 5 lit. cc) a consilierilor locali în funcție următoarele hotărâri ale consiliului local:
a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii;
c) hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale;
d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră;
e) hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului;
f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române sau străine;
g) hotărârile privind administrarea patrimoniului;
h) hotărârile privind exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 92;
i) alte hotărâri necesare bunei funcționări a consiliului local, stabilite prin legi speciale sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.
(4) Votul consilierilor locali este individual și poate fi deschis sau secret.
(5) Votul deschis se exprimă prin oricare din următoarele modalități:
a) prin ridicarea mâinii;
b) prin apel nominal, efectuat de președintele de ședință;
c) electronic.
(6) Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane sunt luate întotdeauna prin vot secret, cu excepțiile prevăzute de lege.
(7) Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.
(8) Redactarea buletinelor de vot trebuie să fie fără echivoc. Pentru exprimarea opțiunii se folosesc, de regulă, cuvintele da sau nu.
(9) Buletinele de vot se introduc într-o urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele de vot pe care nu a fost exprimată opțiunea consilierului local sau au fost folosite ambele cuvinte prevăzute la alin. (8).
(10) Abținerile se numără la voturile împotrivă.
(11) Dacă pe parcursul desfășurării ședinței nu este întrunită majoritatea legală necesară pentru adoptarea proiectului de hotărâre, președintele de ședință amână votarea până la întrunirea acesteia.
(12) Dacă în urma dezbaterilor din ședința consiliului local se impun modificări de fond în conținutul proiectului de hotărâre, la propunerea primarului, a secretarului sau a consilierilor locali și cu acordul majorității consilierilor locali prezenți, președintele de ședință retransmite proiectul de hotărâre, în vederea reexaminării de către inițiator și de către compartimentele de specialitate.
(13) Proiectele de hotărâri respinse de consiliul local nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia în cursul aceleiași ședințe.

Articolul 140 Semnarea și contrasemnarea hotărârilor consiliului local
(1) După desfășurarea ședinței, hotărârile consiliului local se semnează de către președintele de ședință și se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(2) În cazul în care președintele de ședință refuză, în scris, să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de cel puțin 2 consilieri locali dintre cei care au participat la ședință. Modalitatea de desemnare a acestor consilieri se stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.
(3) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu contrasemnează hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală. În acest caz, în următoarea ședință a consiliului local, depune în scris și expune în fața acestuia opinia sa motivată, care se consemnează în procesul-verbal al ședinței.

Articolul 154 Rolul primarului
(1) Primarul asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, a hotărârilor consiliului local. Primarul dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, a dispozițiilor președintelui consiliului județean, precum și a hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii.
(2) Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa prin actele prevăzute la alin. (1), primarul are în subordine un aparat de specialitate.
(3) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcționale încadrate cu funcționari publici și personal contractual.
(4) Primarul conduce instituțiile publice de interes local, precum și serviciile publice de interes local.
(5) Primarul participă la ședințele consiliului local și are dreptul să își exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor înscrise pe ordinea de zi, precum și de a formula amendamente de fond sau de formă asupra oricăror proiecte de hotărâri, inclusiv ale altor inițiatori. Punctul de vedere al primarului se consemnează, în mod obligatoriu, în procesul-verbal al ședinței.
(6) Primarul, în calitatea sa de autoritate publică executivă a administrației publice locale, reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române și străine, precum și în justiție.

Articolul 155 Atribuțiile primarului
(1) Primarul îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții:
a) atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii;
b) atribuții referitoare la relația cu consiliul local;
c) atribuții referitoare la bugetul local al unității administrativ-teritoriale;
d) atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor, de interes local;
e) alte atribuții stabilite prin lege.
(2) În temeiul alin. (1) lit. a), primarul:
a) îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă și de autoritate tutelară și asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil;
b) îndeplinește atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și a recensământului;
c) îndeplinește alte atribuții stabilite prin lege.
(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul:
a) prezintă consiliului local, în primul trimestru al anului, un raport anual privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale, care se publică pe pagina de internet a unității administrativ-teritoriale în condițiile legii;
b) participă la ședințele consiliului local și dispune măsurile necesare pentru pregătirea și desfășurarea în bune condiții a acestora;
c) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte și informări;
d) elaborează, în urma consultărilor publice, proiectele de strategii privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale, le publică pe site-ul unității administrativ-teritoriale și le supune aprobării consiliului local.
(4) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul:
a) exercită funcția de ordonator principal de credite;
b) întocmește proiectul bugetului unității administrativ-teritoriale și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local, în condițiile și la termenele prevăzute de lege;
c) prezintă consiliului local informări periodice privind execuția bugetară, în condițiile legii;
d) inițiază, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emiterea de titluri de valoare în numele unității administrativ-teritoriale;
e) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât și a sediului secundar.
(5) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul:
a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local;
b) ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență;
c) ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din domeniile prevăzute la 129 alin. (6) și (7);
d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenței statistice, inspecției și controlului furnizării serviciilor publice de interes local prevăzute la 129 alin. (6) și (7), precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al unității administrativ-teritoriale;
e) numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum și pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes local;
f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local și acționează pentru respectarea prevederilor acestora;
g) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege și alte acte normative, ulterior verificării și certificării de către compartimentele de specialitate din punctul de vedere al regularității, legalității și de îndeplinire a cerințelor tehnice;
h) asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.
(6) Primarul desemnează funcționarii publici anume împuterniciți să ducă la îndeplinire obligațiile privind comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură, în condițiile Legii nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(7) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și cu autoritățile administrației publice locale și județene.
(8) Numirea conducătorilor instituțiilor publice de interes local, respectiv ai serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului sau examenului organizat potrivit procedurilor și criteriilor aprobate de consiliul local la propunerea primarului, în condițiile părții a VI-a titlul II capitolul VI sau titlul III capitolul IV, după caz.

Articolul 156 Atribuțiile primarului în calitate de reprezentant al statului
(1) În exercitarea atribuțiilor de autoritate tutelară și de ofițer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea și desfășurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecție civilă, precum și a altor atribuții stabilite prin lege, primarul acționează și ca reprezentant al statului în comuna, în orașul sau în municipiul în care a fost ales.
(2) În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condițiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.

Articolul 195 Limba oficială și folosirea limbii minorităților naționale
(1) În raporturile dintre cetățeni și autoritățile administrației publice locale se folosește limba română.
(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective.
(3) În scopul exercitării dreptului prevăzut la alin. (2), autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent în format bilingv, respectiv în limba română și în limba minorității naționale.
(4) Lista formularelor și a tipurilor de texte administrative de uz curent, care se utilizează conform alin. (3), se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Relații Interetnice elaborată în colaborare cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, cu avizul ministerelor cu atribuții în domeniul administrației publice, finanțe publice și afaceri interne.
(5) În condițiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuții privind relații cu publicul sunt încadrate și persoane care cunosc limba minorității naționale respective.
(6) Autoritățile administrației publice locale asigură inscripționarea denumirii localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective, în condițiile prevăzute la alin. (2).
(7) Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba română, sub sancțiunea nulității.

Articolul 196 Tipurile de acte administrative
(1) În exercitarea atribuțiilor ce le revin, autoritățile administrației publice locale adoptă sau emit, după caz, acte administrative cu caracter normativ sau individual, după cum urmează:
a) consiliul local și consiliul județean adoptă hotărâri;
b) primarul și președintele consiliului județean emit dispoziții.(2) În organizarea executării sau executării în concret a legii, autoritățile deliberative și cele executive adoptă, emit sau încheie, după caz, și alte acte juridice prin care se nasc, se modifică sau se sting drepturi și obligații.

Articolul 201 Mandatul aleșilor locali
Mandatul primarului, consilierului local, președintelui consiliului județean și al consilierului județean este de 4 ani și se exercită în condițiile legii.

Articolul 202 Condiții speciale de exercitare a mandatului aleșilor locali
(1) Consiliul local sau consiliul județean, primarul, precum și președintele consiliului județean aleși în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau județean, respectiv a vacanței funcției de primar ori de președinte al consiliului județean, încheie mandatul precedentei autorități a administrației publice locale.
(2) Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul sau președintele consiliului județean, aleși în urma organizării unor noi unități administrativ-teritoriale, își exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.

Articolul 206 Legitimația și semnul distinctiv ale aleșilor locali
(1) După depunerea jurământului de primar, respectiv de președintele consiliului județean, acestora li se înmânează legitimația, semnată de președintele ședinței în care a fost adoptat modelul acesteia, un semn distinctiv al calității de primar, respectiv de președinte al consiliului județean, pe care aceștia au dreptul să le poarte, potrivit legii, pe întreaga durată a mandatului, precum și o eșarfă, în culorile drapelului național al României. Legitimația primarului, respectiv a președintelui consiliului județean este înmânată de către secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(2) După alegerea viceprimarului, respectiv a vicepreședintelui consiliului județean, acestuia i se înmânează legitimația, semnată de primar sau președintele consiliului județean, după caz, precum și un semn distinctiv al calității de viceprimar, respectiv de vicepreședinte al consiliului județean. Legitimația viceprimarului, respectiv a vicepreședintelui consiliului județean este înmânată de către secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(3) După declararea ca legal constituit a consiliului local sau județean, după caz, consilierilor în funcție li se eliberează o legitimație care atestă calitatea de membru al consiliului local, respectiv al consiliului județean, semnată de primar sau de președintele consiliului județean, după caz, și primesc un semn distinctiv al calității lor de reprezentanți aleși ai colectivității locale, pe care au dreptul să îl poarte pe întreaga durată a mandatului.
(4) Modelul legitimației de primar, de viceprimar, de președinte al consiliului județean, de vicepreședinte al consiliului județean, de consilier local, respectiv de consilier județean și modelul semnului distinctiv pentru aceștia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(5) Cheltuielile pentru confecționarea legitimațiilor, semnelor distinctive, respectiv a eșarfelor se suportă din bugetul local.
(6) Legitimația și semnul distinctiv se pot păstra, după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.
(7) Eșarfa în culorile drapelului național al României se poartă în mod obligatoriu la Ziua Națională a României, la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor, indiferent de locul de desfășurare a acestora.

Articolul 207 Protecția aleșilor locali
(1) Libertatea de opinie în exercitarea mandatului alesului local pentru soluționarea și gestionarea treburilor publice în interesul colectivității locale pe care o reprezintă este garantată.
(2) Aleșii locali nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(3) Reținerea, dispunerea măsurii arestării preventive, a arestului la domiciliu sau trimiterea în judecată penală a aleșilor locali, precum și faptele săvârșite care au determinat luarea măsurilor se aduc la cunoștință atât autorității administrației publice din care fac parte, cât și prefectului, în termen de cel mult 24 de ore, de către organele care au dispus măsurile respective.
(4) Pe întreaga durată a mandatului, aleșii locali se consideră în exercițiul autorității publice și se bucură de protecția prevăzută de lege.
(5) De aceeași protecție prevăzută la alin. (4) beneficiază și membrii familiei alesului local – soț, soție și copii – în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmărește nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local în legătură cu exercitarea mandatului său.

Articolul 208 Grupurile de consilieri locali sau consilieri județeni
(1) Consilierii locali și consilierii județeni se pot constitui în grupuri, în funcție de partidele sau alianțele politice pe ale căror liste au fost aleși, dacă sunt în număr de cel puțin 3.
(2) Consilierii locali și consilierii județeni care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) pot constitui un grup prin asociere.
(3) Grupul de consilieri locali, respectiv județeni este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorității membrilor grupului.
(4) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și consilierilor independenți.
(5) Consilierii locali și consilierii județeni nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel puțin un consilier.
(6) În cazul fuzionării, două sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliul local sau în consiliul județean sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.

Articolul 211 Dreptul de inițiativă în promovarea actelor administrative
Aleșii locali au dreptul de inițiativă în promovarea actelor administrative, individual sau în grup.

Articolul 217 Formarea profesională
(1) Aleșii locali au dreptul la pregătire, formare și perfecționare profesională.
(2) Aleșii locali beneficiază de plata programelor de pregătire, formare și perfecționare profesională organizate în condițiile legii, în decursul mandatului, a cheltuielilor de transport, cazare, masă, a indemnizațiilor de delegare sau deplasare, după caz, în condițiile legii.
(3) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să prevadă în bugetul local sumele necesare pentru programele de pregătire, formare și perfecționare profesională organizate de Institutul Național de Administrație sau alți furnizori de formare și perfecționare profesională în decursul mandatului, cheltuielile prevăzute la alin. (2) destinate aleșilor locali, organizate la inițiativa ori în interesul autorității sau instituției publice.

Articolul 218 Accesul la informații
(1) Dreptul aleșilor locali de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile, serviciile publice, precum și persoanele juridice de drept privat sunt obligate să asigure informarea corectă a aleșilor locali, potrivit competențelor ce le revin, asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes local.

Articolul 219 Dreptul la asociere
Aleșii locali se pot asocia liber în partide politice și în alte forme de asociere, în condițiile legii.

Articolul 220 Respectarea legii
(1) Aleșii locali sunt obligați să respecte Constituția și legile țării, precum și să se supună regulilor de curtoazie și disciplină și să nu folosească în cuvântul lor sau în relațiile cu cetățenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.
(2) Consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să respecte regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, respectiv a consiliului județean, după caz.

Articolul 221 Participarea la lucrările consiliului local sau ale consiliului județean și ale comisiilor de specialitate
Consilierii locali și consilierii județeni, președinții consiliilor județene și vicepreședinții consiliilor județene, precum și viceprimarii nu pot lipsi de la lucrările consiliului local, respectiv ale consiliului județean sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte, cu excepția situațiilor prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare.

Articolul 222 Buna-credință și fidelitatea
Consilierii locali și consilierii județeni, aflați în serviciul colectivității locale, precum și primarii și președinții consiliilor județene, după caz, în calitatea lor de reprezentanți legali ai unităților/subunităților administrativ-teritoriale, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea competențelor autorităților administrației publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, după caz, cu bună-credință și fidelitate față de țară și de colectivitatea care i-a ales.

Articolul 223 Probitatea și discreția profesională
Aleșii locali sunt obligați la probitate și discreție profesională.

Articolul 224 Cinstea și corectitudinea
(1) În exercitarea mandatului, aleșii locali sunt obligați să dea dovadă de cinste și corectitudine; este interzis alesului local să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.
(2) Aleșii locali nu pot face uz și nu se pot prevala de această calitate în exercitarea unei activități de interes personal.

Articolul 225 Dispoziții privind obligațiile de informare pentru aleșii locali
(1) Aleșii locali sunt obligați ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puțin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetățenii, să acorde audiențe și să prezinte în consiliul local, respectiv în consiliul județean o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetățenii.
(2) Fiecare consilier local, respectiv consilier județean, precum și viceprimarii, respectiv vicepreședinții consiliului județean sunt obligați să prezinte un raport anual de activitate, care este făcut public prin grija secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(3) Fiecare primar prezintă anual, în fața autorității deliberative, un raport privind starea economică, socială și de mediu a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale. Fiecare președinte al consiliului județean prezintă anual în fața autorității deliberative un raport privind modul de îndeplinire a atribuțiilor sale.
(4) În urma efectuării unor deplasări în străinătate pentru exercitarea unor atribuții stabilite prin lege, aleșii locali sunt obligați să prezinte la prima ședință ordinară a autorității deliberative o informare privind deplasările efectuate. Termenul maxim de prezentare a informării este de 45 de zile de la data încheierii deplasării.
(5) În cazul nerespectării prevederilor alin. (4), aleșii locali suportă cheltuielile deplasării.

Articolul 226 Transparența activității
(1) Primarul, respectiv președintele consiliului județean este obligat ca, prin intermediul secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și al aparatului de specialitate, să pună la dispoziție consilierilor locali, respectiv consilierilor județeni, la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, informațiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului în condițiile legii.
(2) Consilierii locali, respectiv consilierii județeni pot adresa întrebări și interpelări primarului, viceprimarului, respectiv președintelui consiliului județean, vicepreședinților consiliului județean, după caz.
(3) Răspunsul solicitat în conformitate cu prevederile alin. (2) se transmite, de regulă, imediat sau, dacă nu este posibil, la următoarea ședință a consiliului local, respectiv a consiliului județean.
(4) Cel interpelat are obligația de a răspunde în scris sau, după caz, oral până cel mai târziu la următoarea ședință a consiliului local, respectiv a consiliului județean.

Articolul 227 Regimul incompatibilităților aplicabil aleșilor locali
(1) Regimul incompatibilităților aplicabil funcției de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, consilier local și consilier județean, după caz, este cel prevăzut în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Constatarea și sancționarea stării de incompatibilitate și a conflictului de interese pentru persoanele care ocupă funcțiile prevăzute la alin. (1) se fac în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentului cod.
(3) Prin activități în domeniul didactic pe care primarul și viceprimarul, primarul general și viceprimarul municipiului București, președintele și vicepreședintele consiliului județean le pot desfășura, în condițiile legislației speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, se înțeleg activitățile prevăzute la art. 462 alin. (2).

Articolul 228 Regimul general aplicabil conflictului de interese pentru aleșii locali
(1) Alesul local aflat în conflict de interese în condițiile prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, are obligația să se abțină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru:
a) soț, soție sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv;
b) orice persoană fizică sau juridică față de care alesul local are calitatea de debitor al unei obligații;
c) o societate la care deține calitatea de asociat unic ori funcția de administrator sau de la care obține venituri;
d) o altă autoritate din care face parte;
e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care face parte, care a făcut o plată către acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestuia;
f) asociație sau fundație din care face parte.
(2) În exercitarea funcției, consilierul local sau consilierul județean aflat în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) are obligația să anunțe la începutul ședinței consiliului local, respectiv a consiliului județean interesul personal pe care îl are la adoptarea hotărârii respective, anunț care se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței.
(3) Ulterior anunțării interesului personal, consilierul local sau județean nu mai este luat în calcul pentru cvorumul necesar adoptării hotărârii consiliului cu privire la care acesta și-a anunțat interesul și nu are drept de vot la adoptarea acestei hotărâri.
(4) Actele administrative emise ori adoptate sau actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Fapta aleșilor locali de a încălca prevederile alin. (1) și legislația în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară și se sancționează cu diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.

Articolul 229 Declarația de interese și declarația de avere
Aleșii locali au obligația să întocmească, să depună și să actualizeze declarații de avere și declarații de interese în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 230 Sancțiuni pentru nedepunerea declarației de avere și a declarației de interese
Nerespectarea prevederilor legale referitoare la procedura de depunere a declarației de avere și de interese prevăzute de lege atrage sancțiunile prevăzute de Legea nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 231 Tipurile de răspundere a aleșilor locali
Aleșii locali răspund, după caz, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii și ale prezentului cod.

Articolul 232 Răspunderea consilierilor locali și a consilierilor județeni
(1) Consilierii locali, respectiv consilierii județeni răspund în nume propriu, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile pe care le-au votat.
(2) În procesul-verbal al ședinței consiliului local, respectiv a consiliului județean se consemnează rezultatul votului, iar, la cererea consilierului local, respectiv a consilierului județean, se menționează în mod expres votul acestuia.

Articolul 233 Sancțiunile disciplinare aplicabile consilierilor locali și consilierilor județeni
(1) Pentru încălcarea de către consilierii locali, respectiv de către consilierii județeni a prevederilor prezentului cod, a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese și a prevederilor regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local sau a consiliului județean, după caz, consiliul local sau consiliul județean poate aplica următoarele sancțiuni disciplinare:
a) avertismentul;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) eliminarea din sala de ședință;
e) excluderea temporară de la lucrările consiliului și ale comisiei de specialitate;
f) diminuarea indemnizației lunare cu 10% pentru maximum 6 luni;
g) retragerea indemnizației lunare pentru una sau două luni.
(2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) se aplică de către președintele de ședință, iar cele de la alin. (1) lit. e)-g) de către consiliul local, respectiv de către consiliul județean, prin hotărâre.
(3) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) sunt aplicabile și viceprimarilor și vicepreședinților consiliilor județene, după caz.
(4) Pentru aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e), cazul se transmite comisiei de specialitate care are în obiectul de activitate și aspectele juridice, aceasta prezentând un raport întocmit pe baza cercetărilor efectuate, inclusiv a explicațiilor furnizate de cel în cauză.

Articolul 240 Răspunderea aferentă actelor administrative
(1) Primarul, președintele consiliului județean, respectiv președintele de ședință al consiliului local, după caz, prin semnare, învestește cu formulă de autoritate executarea actelor administrative emise sau adoptate în exercitarea atribuțiilor care îi revin potrivit legii.
(2) Aprecierea necesității și oportunitatea adoptării și emiterii actelor administrative aparține exclusiv autorităților deliberative, respectiv executive. Întocmirea rapoartelor sau a altor documente de fundamentare prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate și semnarea documentelor de fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuțiile specifice.
(3) Actele autorităților administrației publice locale angajează, în condițiile legii, răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean care, cu încălcarea prevederilor legale, fundamentează din punct de vedere tehnic și al legalității emiterea sau adoptarea lor sau contrasemnează ori avizează, după caz, pentru legalitate aceste acte.
(4) În cazul în care printr-un act administrativ al autorităților administrației publice locale emis sau adoptat fără a fi fundamentat, contrasemnat sau avizat din punct de vedere tehnic sau al legalității s-au produs consecințe vătămătoare, este angajată răspunderea juridică a autorității executive sau autorității deliberative, după caz, în condițiile legii și ale prezentului cod.
(5) Funcționarii publici sau personalul contractual, după caz, responsabili cu operațiunile prevăzute la alin. (3) pot formula obiecții ori refuza efectuarea acestora în condițiile art. 490, respectiv art. 553.
(6) Prevederile alin. (1) –(5) se aplică și în cazul altor acte administrative sau asimilate acestora în condițiile legii emise, respectiv adoptate de autoritățile administrației publice locale.

Articolul 242 Dispoziții generale aplicabile secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale
(1) Fiecare unitate administrativ-teritorială și subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar general salarizat din bugetul local, funcționar public de conducere, cu studii superioare juridice, administrative sau științe politice, ce asigură respectarea principiului legalității în activitatea de emitere și adoptare a actelor administrative, stabilitatea funcționării aparatului de specialitate al primarului sau, după caz, al consiliului județean, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între compartimentele din cadrul acestora.
(2) Perioada în care persoana cu studii superioare juridice sau administrative sau științe politice ocupă funcția publică de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale constituie vechime în specialitatea studiilor.
(3) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu poate fi soț, soție sau rudă până la gradul al II-lea cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu președintele sau vicepreședintele consiliului județean, sub sancțiunea eliberării din funcție.
(4) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancțiunea destituirii din funcție.
(5) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu și regimul disciplinar ale secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile părții a VI-a, titlul II.
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5) pentru secretarii generali ai unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale numiți în condițiile art. 147 alin. (5) și art. 186 alin. (5), suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu și regimul disciplinar ale acestora se fac de către prefect cu respectarea prevederilor părții a VI-a, titlul II.

Articolul 243 Atribuțiile secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale
(1) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții:
a) avizează proiectele de hotărâri și contrasemnează pentru legalitate dispozițiile primarului, respectiv ale președintelui consiliului județean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului județean, după caz;
b) participă la ședințele consiliului local, respectiv ale consiliului județean;
c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre consiliul local și primar, respectiv consiliul județean și președintele acestuia, precum și între aceștia și prefect;
d) coordonează organizarea arhivei și evidența statistică a hotărârilor consiliului local și a dispozițiilor primarului, respectiv a hotărârilor consiliului județean și a dispozițiilor președintelui consiliului județean;
e) asigură transparența și comunicarea către autoritățile, instituțiile publice și persoanele interesate a actelor prevăzute la a);
f) asigură procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului județean, și efectuarea lucrărilor de secretariat, comunicarea ordinii de zi, întocmirea procesului-verbal al ședințelor consiliului local, respectiv ale consiliului județean, și redactarea hotărârilor consiliului local, respectiv ale consiliului județean;
g) asigură pregătirea lucrărilor supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului județean, și comisiilor de specialitate ale acestuia;
h) poate atesta, prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, actul constitutiv și statutul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială în cadrul căreia funcționează;
i) poate propune primarului, respectiv președintelui consiliului județean înscrierea unor probleme în proiectul ordinii de zi a ședințelor ordinare ale consiliului local, respectiv ale consiliului județean;
j) efectuează apelul nominal și ține evidența participării la ședințele consiliului local, respectiv ale consiliului județean a consilierilor locali, respectiv a consilierilor județeni;
k) numără voturile și consemnează rezultatul votării, pe care îl prezintă președintelui de ședință, respectiv președintelui consiliului județean sau, după caz, înlocuitorului de drept al acestuia;
l) informează președintele de ședință, respectiv președintele consiliului județean sau, după caz, înlocuitorul de drept al acestuia, cu privire la cvorumul și la majoritatea necesare pentru adoptarea fiecărei hotărâri a consiliului local, respectiv a consiliului județean;
m) asigură întocmirea dosarelor de ședință, legarea, numerotarea paginilor, semnarea și ștampilarea acestora;
n) urmărește ca la deliberarea și adoptarea unor hotărâri ale consiliului local, respectiv ale consiliului județean să nu ia parte consilierii locali sau consilierii județeni care se încadrează în dispozițiile 228 alin. (2); informează președintele de ședință, sau, după caz, înlocuitorul de drept al acestuia cu privire la asemenea situații și face cunoscute sancțiunile prevăzute de lege în asemenea cazuri;
o) certifică conformitatea copiei cu actele originale din arhiva unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
p) alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date prin acte administrative de consiliul local, de primar, de consiliul județean sau de președintele consiliului județean, după caz.(2) Prin derogare de la prevederile 21 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, în situațiile prevăzute la art. 147 alin. (1) și (2) sau, după caz, la art. 186 alin. (1) și (2), secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale îndeplinește funcția de ordonator principal de credite pentru activitățile curente.
(3) Secretarul general al comunei, al orașului, al municipiului, respectiv al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului comunică o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale camerei notarilor publici, precum și oficiului de cadastru și publicitate imobiliară, în a cărei circumscripție teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu:
a) în termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane, în situația în care decesul a survenit în localitatea de domiciliu;
b) la data luării la cunoștință, în situația în care decesul a survenit pe raza altei unități administrativ-teritoriale;
c) la data primirii sesizării de la oficiul teritorial, în a cărei rază de competență teritorială se află imobilele defuncților înscriși în cărți funciare înființate ca urmare a finalizării înregistrării sistematice.(4) Sesizarea prevăzută la (3) cuprinde:
a) numele, prenumele și codul numeric personal ale defunctului;
b) data decesului, în format zi, lună, an;
c) data nașterii, în format zi, lună, an;
d) ultimul domiciliu al defunctului;
e) bunurile mobile sau imobile ale defunctului înregistrate în evidențele fiscale sau, după caz, în registrul agricol;
f) date despre eventualii succesibili, în format nume, prenume și adresa la care se face citarea.
(5) Atribuția prevăzută la alin. (3) poate fi delegată către una sau mai multe persoane care exercită atribuții delegate de ofițer de stare civilă, prin dispoziția primarului la propunerea secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(6) Primarul urmărește îndeplinirea acestei atribuții de către secretarul general al comunei, al orașului, al municipiului, respectiv al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului sau, după caz, de către ofițerul de stare civilă delegat, în condițiile alin. (5).
(7) Neîndeplinirea atribuției prevăzute la alin. (3) atrage sancționarea disciplinară și contravențională a persoanei responsabile.
(8) Secretarii generali ai comunelor și cei ai orașelor unde nu funcționează birouri ale notarilor publici îndeplinesc, la cererea părților, următoarele acte notariale:
a) legalizarea semnăturilor de pe înscrisurile prezentate de părți, în vederea acordării de către autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor și orașelor a beneficiilor de asistență socială și/sau serviciilor sociale;
b) legalizarea copiilor de pe înscrisurile prezentate de părți, cu excepția înscrisurilor sub semnătură privată.

Articolul 244 Atribuțiile, numirea și eliberarea din funcție a administratorului public
(1) La nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, primarul, respectiv președintele consiliului județean poate propune consiliului local, consiliului județean, după caz, înființarea funcției de conducere de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate.
(2) Persoanele care pot ocupa funcția de administrator public, de regulă, trebuie să fi absolvit studii superioare economice, administrative, tehnice sau juridice.
(3) Numirea în funcție a administratorului public se face prin dispoziția primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, după caz, care are ca anexă un contract de management cu respectarea cerințelor specifice prevăzute la art. 543.
(4) Contractul de management se încheie între primar, respectiv președintele consiliului județean, după caz, și administratorul public pe durată determinată. Durata contractului de management al administratorului public nu poate depăși durata mandatului primarului, a președintelui consiliului județean, după caz, în timpul căruia a fost numit.
(5) În baza contractului de management, administratorul public poate îndeplini atribuții de coordonare a unor compartimente ale aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local, respectiv județean, după caz.
(6) Primarul, respectiv președintele consiliului județean poate delega către administratorul public, în condițiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
(7) Se exceptează funcția de administrator public de la încadrarea în procentul de 12% alocat funcțiilor de conducere prevăzut la art. 391.
(8) Eliberarea din funcție a administratorului public se face prin dispoziția primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, după caz și intervine în următoarele situații:
a) în situația în care durata contractului de management a expirat;
b) ca urmare a condamnării definitive pentru una dintre infracțiunile prevăzute la 542 alin. (1) lit. f);
c) în situația în care administratorul public nu își îndeplinește obligațiile stabilite în sarcina sa prin contractul de management;
d) în alte situații prevăzute de lege.
(9) Prevederile alin. (1)–(8) se aplică în mod corespunzător și subdiviziunilor administrativ-teritoriale.

Articolul 247 Inițiativa cetățenească
(1) Cetățenii pot propune consiliilor locale și consiliilor județene pe a căror rază teritorială domiciliază, spre dezbatere și adoptare, proiecte de hotărâri.
(2) Promovarea unui proiect de hotărâre se poate face de unul sau de mai mulți cetățeni cu drept de vot, dacă acesta este susținut prin semnături de cel puțin 5% din populația cu drept de vot înscrisă în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în unitatea administrativ-teritorială.
(3) Inițiatorii depun la secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale forma propusă pentru proiectul de hotărâre. Proiectul se afișează spre informare publică prin grija secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(4) Inițiatorii asigură întocmirea listelor de susținători pe formulare puse la dispoziție de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(5) Listele de susținători cuprind numele, prenumele și domiciliul, seria și numărul actului de identitate și semnăturile susținătorilor.
(6) Listele de susținători pot fi semnate numai de cetățenii cu drept de vot înscriși în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, al cărei consiliu local sau județean, după caz, urmează să dezbată proiectul de hotărâre în cauză.
(7) După depunerea documentației și verificarea acesteia de către secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, proiectul de hotărâre urmează procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local sau județean, după caz.

Articolul 248 Adunările cetățenești
(1) Cetățenii comunei sau orașului pot fi consultați și prin adunări cetățenești organizate pe sate, în mediul rural, și pe cartiere sau străzi, în mediul urban.
(2) Convocarea și organizarea adunărilor cetățenești se fac de către primar, la inițiativa acestuia ori a unei treimi din numărul consilierilor în funcție.
(3) Convocarea adunării cetățenești se face prin aducerea la cunoștință publică a scopului, datei și a locului unde urmează să se desfășoare aceasta.
(4) Adunarea cetățenească este valabil constituită în prezenta majorității cetățenilor cu drept de vot și adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenți.
(5) Propunerile se consemnează într-un proces-verbal și se înaintează primarului, care le supune dezbaterii consiliului local în prima ședință, în vederea stabilirii modalităților concrete de realizare și de finanțare, dacă este cazul.
(6) Soluția adoptată de consiliul local se aduce la cunoștință publică prin grija secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

Procedura de organizare și publicare a monitoarelor oficiale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în format electronic

Articolul 1
(1) Monitorul Oficial Local se cuprinde în structura paginii de internet a fiecărei unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, ca etichetă distinctă, în prima pagină a meniului, în prima linie, în partea dreaptă.
(2) La activarea etichetei „MONITORUL OFICIAL LOCAL“ se deschid șase subetichete:
a) STATUTUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE;
b) „REGULAMENTELE PRIVIND PROCEDURILE ADMINISTRATIVE“, unde se publică Regulamentul cuprinzând măsurile metodologice, organizatorice, termenele și circulația proiectelor de hotărâri ale autorității deliberative, precum și Regulamentul cuprinzând măsurile metodologice, organizatorice, termenele și circulația proiectelor de dispoziții ale autorității executive;
c) „HOTĂRÂRILE AUTORITĂȚII DELIBERATIVE“, unde se publică actele administrative adoptate de consiliul local, de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliul județean, după caz, atât cele cu caracter normativ, cât și cele cu caracter individual; aici se publică Registrul pentru evidența proiectelor de hotărâri ale autorității deliberative, precum și Registrul pentru evidența hotărârilor autorității deliberative;
d) „DISPOZIȚIILE AUTORITĂȚII EXECUTIVE“, unde se publică actele administrative emise de primar, de primarul general sau de președintele consiliului județean, după caz, cu caracter normativ; aici se publică Registrul pentru evidența proiectelor de dispoziții ale autorității executive, precum și Registrul pentru evidența dispozițiilor autorității executive;
e) „DOCUMENTE ȘI INFORMAȚII FINANCIARE“, prin care se asigură îndeplinirea obligațiilor privind procedurile de publicare a bugetelor locale, potrivit legii;
f) „ALTE DOCUMENTE“, unde se publică documentele prevăzute la (3).
(3) La subeticheta prevăzută la alin. (2) lit. f), „ALTE DOCUMENTE“, se asigură:
a) publicarea Registrului privind înregistrarea refuzurilor de a semna/contrasemna/aviza actele administrative, precum obiecțiile cu privire la legalitate, efectuate în scris;
b) publicarea Registrului pentru consemnarea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectele hotărârilor autorității deliberative și dispozițiilor autorității executive, numai în cazul celor cu caracter normativ;
c) informarea în prealabil, din oficiu, asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autoritățile administrației publice locale;
d) informarea în prealabil, din oficiu, asupra proiectelor de acte administrative, cu caracter normativ;
e) publicarea minutelor în care se consemnează, în rezumat, punctele de vedere exprimate de participanți la o ședință publică;
f) publicarea proceselor-verbale ale ședințelor autorității deliberative;
g) publicarea declarațiilor de căsătorie;
h) publicarea oricăror altor documente neprevăzute la a)-g) și care, potrivit legii, fac obiectul aducerii la cunoștință publică;
i) publicarea oricăror altor documente neprevăzute la a)-h) a căror aducere la cunoștință publică se apreciază de către autoritățile administrației publice locale ca fiind oportună și necesară.
(4) Pe pagina de internet a ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice se include o etichetă „Monitorul Oficial Local“ în care se vor introduce linkurile către fiecare etichetă a fiecărei pagini de internet „Monitorul Oficial Local“ a fiecărei unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale.
(5) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (4), ordonatorii principali de credite transmit ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice linkul respectiv, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei proceduri.
(6) Orice modificare a linkului transmis conform alin. (5) se comunică, în termen de 15 zile de la realizarea acesteia, ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice, care actualizează, în termen de 10 zile de la primire, pe pagina de internet a ministerului linkul transmis.

Articolul 2
(1) Actele administrative, precum și orice alte documente prevăzute la art. 1 alin. (2) se redactează și se publică cu respectarea tuturor cerințelor impuse de prevederile legislației privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
(2) Toate datele din Monitorul Oficial Local trebuie să fie corecte din punctul de vedere al proprietății termenilor utilizați, sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic și, după caz, sub aspectul punctuației, conform normelor academice în vigoare, potrivit legislației privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice.
(3) Sistemul informatic care gestionează Monitorul Oficial Local respectă prevederile legislației privind utilizarea Codificării standardizate a setului de caractere în documentele în formă electronică.
(4) În cazul unităților administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă, „MONITORUL OFICIAL LOCAL“ se publică, cu respectarea dispozițiilor art. 1, atât în limba română, cât și în limba persoanelor aparținând minorității naționale în cauză. Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător în ceea ce privește varianta publicată în limba persoanelor aparținând minorității naționale.

Articolul 3
(1) În structura funcțională a fiecărei unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale se instituie un compartiment pentru monitorizarea procedurilor administrative, iar persoana/persoanele din acest compartiment de specialitate care are/au ca atribuții organizarea Monitorului Oficial Local, precum și asigurarea publicării oricăror documente, potrivit prevederilor prezentului cod, se stabilesc prin dispoziție a autorității executive. Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și persoanele desemnate de autoritatea executivă au responsabilitatea respectării prevederilor legale cu privire la organizarea și publicarea Monitorului Oficial Local.
(2) Cheltuielile ocazionate de punerea în aplicare a prezentei proceduri se asigură din bugetul local al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(3) Identificarea persoanelor semnatare și/sau cosemnatare, după caz, a actelor administrative, se asigură prin înscrierea întocmai a identității lor, în formatul: prenumele și numele.

Articolul 4
(1) În cazul în care, prin intermediul paginii de internet a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, se asigură publicitate pentru persoanele fizice sau juridice, după caz, prin hotărâre a autorității deliberative, la propunerea autorității executive, se stabilesc taxe speciale, în condițiile legislației privind finanțele publice locale, care se fac venituri la bugetul local respectiv.
(2) Nu se pot stabili taxe speciale pentru publicarea pe pagina de internet a declarației de căsătorie ori pentru încheierea căsătoriei, indiferent de locul unde aceasta are loc.

Articolul 5
(1) Numerotarea actelor administrative, pe fiecare emitent în parte, se face în ordinea datării lor, separat pe fiecare an calendaristic, iar publicarea în Monitorul Oficial Local se asigură strict în ordine crescătoare a numerelor naturale, astfel încât la deschiderea dosarului electronic, primul document din listă, de jos în sus, să corespundă nr. 1, după cum primul document din listă, de sus în jos, să corespundă ultimului act administrativ publicat, în ordinea cronologică a datelor.
(2) Publicarea oricărui act administrativ se face în format „pdf“ editabil pentru a se păstra macheta și aspectul documentului intacte, astfel încât acesta să arate exact așa cum a fost realizat și să poată fi tipărit corect de oricine și de oriunde, fără să cuprindă semnăturile olografe ale persoanelor, asigurându-se respectarea reglementărilor în materia protecției datelor personale.

Articolul 6
(1) Pentru punerea în aplicare a prezentei proceduri, prin ordin comun al ministrului cu atribuții în domeniul administrației publice și al ministrului cu atribuții în domeniul afacerilor interne se pot aproba norme și instrucțiuni.
(2) Orice documente prevăzute de prezenta procedură, inclusiv registrele, se administrează obligatoriu și în format electronic.
(3) Sistemul de luare a deciziilor, sistemele informatice, precum și procedurile administrative conexe organizării și funcționării Monitorului Oficial Local sunt supuse controlului intern, potrivit legii.

Articolul 1
(1) Orice text scris sau vorbit în limba română, având caracter de interes public, în sensul prevăzut la art. 2, trebuie să fie corect din punct de vedere al proprietății termenilor, precum și sub aspect gramatical, ortoepic și, după caz, sub aspectul punctuației și ortografic, conform normelor academice în vigoare.
(2) Orice text scris sau vorbit într-o limbă străină, indiferent de dimensiuni, având caracter de interes public, trebuie să fie însoțit de traducerea sau de adaptarea în limba română.

Articolul 2
În sensul prezentei legi, prin text cu caracter de interes public se înțelege orice text care, în cadrul unor atribuții de serviciu, este afișat, expus, difuzat sau rostit în locuri publice ori prin mijloace de informare în masă, având ca scop aducerea la cunoștința publicului a unei denumiri, a unei informații sau a unui mesaj, cu conținut direct ori indirect publicitar.

Articolul 3
Emisiunile de televiziune transmise în limbi străine de posturile românești sau emisiunile posturilor străine transmise sub licență audiovizuală românească trebuie să fie subtitrate în limba română; în situații de urgență se va recurge la traducerea simultană.

Articolul 4
Denumirea, instrucțiunile și alte explicații în limbi străine, relevante pentru consumatorul român, referitoare la produsele comerciale de proveniență străină, vor fi însoțite de traducerea în limba română, potrivit legislației în vigoare.

Articolul 5
Nu fac obiectul prezentei legi:
a) denumirile mărcilor înregistrate;
b) textele având caracter științific, literar-artistic, cultural și religios;
c) publicațiile redactate integral sau parțial în limbi străine, inclusiv cele ale minorităților naționale;
d) programele difuzate pe cale radioelectrică, terestră sau prin satelit, preluate și difuzate prin serviciile de comunicație audiovizuală prin cablu;
e) emisiunile de radiodifuziune transmise în limbile minorităților naționale;
f) emisiunile de televiziune transmise, în direct, în limbile minorităților naționale;
g) emisiunile având caracter religios, etnografic și de divertisment ale posturilor locale și regionale de televiziune în limbile minorităților naționale;
h) denumirile și instrucțiunile speciale, reglementate ca atare prin actele normative în vigoare;
i) enunțurile rezultate din situațiile reglementate de actele normative privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale de a-și păstra, dezvolta și exprima identitatea lor lingvistică;
j) textele având caracter sportiv.

Articolul 6
În cazul textelor de interes public scrise în limbi străine, aflate la vedere în locuri publice sau difuzate prin mijloace de informare în masă, traducerea completă în limba română trebuie să aibă caractere de aceleași dimensiuni cu cele ale textului în limba străină și să facă parte integrantă din ansamblul grafic respectiv.

Articolul 7
(1) Dispozițiile prezentei legi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele fizice sau juridice care au pus în circulație texte de interes public, scrise ori înregistrate prin mijloace audiovizuale electronice, sunt obligate să îndeplinească cerințele acesteia.

Articolul 8
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul culturii și cultelor stabilește, prin ordin, măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor acesteia.

Articolul 9
La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziții contrare se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Articolul 1
Prezenta lege stabilește obligația autorităților și a instituțiilor publice, precum și a notarilor publici de a utiliza codificarea standardizată a setului de caractere românești și tastatura standard românească în scopul elaborării și procesării documentelor în formă electronică în limba română.

Articolul 2
În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) document în formă electronică – orice colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar;
b) codificare standardizată a setului de caractere – asocierea în mod biunivoc a unui cod numeric fiecărei litere, cifre, fiecărui semn de punctuație, operator aritmetic, simbol monetar și oricărui alt semn auxiliar inteligibil;
c) tastatură standard – standardul prin care sunt specificate numărul tastelor, modul de inscripționare a acestora, modul de așezare a lor pe tastatură, precum și codurile generate de fiecare tastă.

Articolul 3
(1) Autoritățile și instituțiile publice, precum și notarii publici au obligația de a utiliza codificarea standardizată a setului de caractere românești în activitatea de elaborare a documentelor în formă electronică, dacă acestea sunt redactate în limba română.
(2) Obligația de utilizare a codificării standardizate a setului de caractere românești se aplică tuturor documentelor în formă electronică, elaborate în limba română de autoritățile și instituțiile publice, precum și de notarii publici, atât documentelor cu circulație internă, cât și documentelor destinate altor autorități, instituții publice, notari publici, precum și oricărei persoane fizice sau juridice.

Articolul 4
Autoritățile și instituțiile publice, precum și notarii publici au obligația de a utiliza tastatura standard românească în procesul de elaborare a documentelor în formă electronică în limba română.

Articolul 5
(1) Autoritățile și instituțiile publice, precum și notarii publici au obligația ca în relațiile cu cetățenii aparținând minorităților naționale, atunci când, în condițiile legii, este necesară asigurarea folosirii limbii minorității naționale respective, să utilizeze codificarea standardizată a setului de caractere specifice limbii minorității naționale respective, pentru activitatea de elaborare a documentelor în formă electronică.
(2) În cazul redactării de documente în formă electronică în limba unei minorități naționale, prin utilizarea codificării standardizate a setului de caractere specifice limbii minorității naționale respective, nu există obligația autorităților și a instituțiilor publice române, precum și a notarilor publici de a utiliza tastatura standard corespunzătoare limbii respective.

Articolul 6
(1) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 3-5 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON). Sancțiunea se aplică notarului public sau, după caz, conducătorului autorității ori instituției publice respective.
(2) Prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Articolul 7
(1) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației va elabora un ordin referitor la codificarea standardizată a setului de caractere românești și al limbilor minorităților naționale, precum și la tastatura standard românească.
(2) Prezenta lege intră în vigoare la un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Text în vigoare începând cu data de 29 iunie 2024

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 29 iunie 2024.

    Act de bază

#B: Legea nr. 196/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 3 noiembrie 2016

    Acte modificatoare

#M13: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2024

#M12: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2024

#M11: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2024

#M10: Legea nr. 183/2023

#M9: Legea nr. 56/2023

#M8: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2022*, respinsă prin Legea nr. 183/2023 (#M10)

#M7: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2022

#M6: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021

#M5: Legea nr. 226/2021

#M4: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020

#M3: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2018

#M2: Legea nr. 203/2018

#M1: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017

    În lista de mai sus, actele normative marcate cu asterisc (*) sunt modificate, abrogate sau respinse şi modificările efectuate prin aceste acte normative asupra Legii nr. 196/2016 nu mai sunt de actualitate.

    Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1, #M2 etc.

#CIN

    NOTE:

1. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1154/2022 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.
2. A se vedea şi art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2024 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina (#M13), articol reprodus în nota de la sfârşitul textului actualizat.

#B

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    CAPITOLUL I

    Dispoziţii generale

    ART. 1

    (1) Prin dispoziţiile prezentei legi se reglementează venitul minim de incluziune, beneficiu de asistenţă socială acordat familiilor şi persoanelor singure aflate în situaţie de dificultate, în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei şi riscului de excluziune socială.

    (2) Situaţia de dificultate este situaţia în care se află persoanele care, la un moment dat, pe parcursul vieţii, din cauze socioeconomice, de sănătate şi/sau care rezultă din mediul social de viaţă, şi-au pierdut sau le-au fost limitate propriile capacităţi de integrare socială.

    ART. 2

    Venitul minim de incluziune face parte din categoria beneficiilor de asistenţă socială selective definite la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.

    ART. 3

    (1) Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de art. 54 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţia prevăzută la art. 1 alin. (2), precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie.

    (2) Pentru a răspunde scopului prevăzut la alin. (1), venitul minim de incluziune se compune din una sau mai multe din următoarele categorii de ajutoare financiare:

1. a) ajutor de incluziune;
2. b) ajutor pentru familia cu copii.

#M5

1. c) *** Abrogată ~ #Formă anterioară

#B

    (3) În funcţie de nevoile familiei/persoanei singure, venitul minim de incluziune este însoţit de alte măsuri de asistenţă socială complementare, acordate în bani şi/sau în natură, după cum urmează:

1. a) stimulente;
2. b) facilităţi contributive;
3. c) alte drepturi complementare.

    (4) Sumele aferente venitului minim de incluziune şi măsurilor de asistenţă socială complementare prevăzute la alin. (3) se acordă din bugetul de stat şi, după caz, din bugetele locale.

#M7

    ART. 4

    Pentru situaţii de dificultate şi pentru prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie şi excluziune socială ale unuia sau mai multor membri din familie a căror nevoie identificată constituie o situaţie particulară şi necesită intervenţie individualizată, se pot acorda ajutoare de urgenţă şi/sau ajutoare comunitare, precum şi măsuri de facilitare a accesului pe piaţa muncii, a accesului la servicii de sănătate şi educaţie, la servicii sociale şi locuire, susţinute din bugetul de stat, din bugetele locale sau fonduri externe.

#M7

    ART. 5

    (1) Ajutoarele financiare componente ale venitului minim de incluziune şi măsurile de asistenţă socială complementare, prevăzute la art. 3, precum şi ajutoarele prevăzute la art. 4 se definesc astfel:

1. a) ajutor de incluziune – ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la 9 alin. (3) lit. a), pentru asigurarea necesităţilor zilnice de viaţă;
2. b) ajutor pentru familia cu copii – ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la 9 alin. (3) lit. c), care au în întreţinere unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii riscului de sărăcie a copilului şi stimulării participării acestuia în sistemul de educaţie;
3. c) stimulente – măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piaţa muncii, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei;
4. d) facilităţi contributive – asigurarea în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de 154 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
5. e) alte drepturi complementare – transferuri financiare şi/sau sprijin în natură, cu scopul de a facilita incluziunea socială şi prevenirea riscului de excluziune socială, acordate beneficiarilor de venit minim de incluziune sau altor categorii aflate în situaţii deosebite, constând, după caz, în:

    (i) plata asigurării obligatorii a locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată;

    (ii) acordarea de ajutoare comunitare şi de urgenţă destinate sprijinirii familiei/persoanei singure pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară şi prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie şi excluziune socială;

    (iii) accesul la măsuri de sprijin financiar pentru promovarea şi susţinerea frecventării cursurilor de învăţământ, organizate în condiţiile legii de către beneficiarii venitului minim de incluziune;

    (iv) măsuri de stimulare a ocupării prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte măsuri care să conducă la accesul persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la un loc de muncă;

    (v) accesul la serviciile sociale disponibile, în funcţie de nevoile identificate în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate.

    (2) Familiile şi persoanele singure beneficiare de venit minim de incluziune, indiferent de componenta acestuia, fac parte din categoria consumatorilor vulnerabili definiţi la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, cu modificările ulterioare.

#M7

    ART. 6*)

    (1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. a) persoană singură – este persoana aflată în una dintre următoarele situaţii:
2. persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuieşte singură şi nu se mai află în întreţinerea părinţilor, precum şi persoana cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, care locuieşte şi se gospodăreşte singură şi are capacitate de exerciţiu anticipată, potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
3. persoana cu vârsta de peste 18 ani care locuieşte împreună cu părinţii săi sau cu alte persoane singure ori familii şi care obţine/nu obţine propriile venituri din salarii şi/sau alte activităţi;
4. fiecare soţ, în cazul soţilor despărţiţi în fapt cu domicilii diferite, dacă această situaţie este dovedită prin verificare în teren;

#M9

4. persoana cu vârsta de cel puţin 65 de ani necăsătorită, divorţată sau văduvă, care trăieşte în locuinţa sa de domiciliu sau de reşedinţă ori este găzduită, pe perioadă nedeterminată, într-un serviciu social cu cazare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare;

#B

1. b) familie – constituie o familie persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii:
2. soţ şi soţie, căsătoriţi în condiţiile legii, care locuiesc împreună;
3. soţ şi soţie cu copiii lor necăsătoriţi, aflaţi în întreţinere cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizată potrivit legii, cu domiciliul ori reşedinţa comună înscrisă în actele de identitate şi care locuiesc împreună;
4. bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, dacă această situaţie se confirmă la verificarea în teren;
5. bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, cu copiii lor necăsătoriţi şi/sau ai fiecăruia dintre ei, având vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc împreună, dacă această situaţie se confirmă la verificarea în teren;

#M7

5. *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#B

6. părintele/părinţii care locuieşte/locuiesc cu copiii lui/lor necăsătoriţi aflaţi în întreţinere, cu vârsta de peste 18 ani şi care au certificat de persoană încadrată într-un grad de handicap/dizabilitate accentuat/ă sau grav/ă;
7. c) familie monoparentală – desemnează familia formată din persoana singură şi copilul/copiii aflaţi în întreţinere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizată potrivit legii, şi care locuiesc şi gospodăresc împreună;
8. d) persoana singură din familia monoparentală – persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
9. este necăsătorită;
10. este văduvă;
11. este divorţată;
12. al cărei soţ/soţie este declarat/declarată decedat/decedată prin hotărâre judecătorească;
13. al cărei soţ/soţie se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 178 lit. c) sau d) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare;
14. al cărei soţ/soţie este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;
15. nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la pct. 1 – 5;
16. a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la pct. 1 – 5;
17. e) persoane care locuiesc şi gospodăresc împreună – persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
18. locuiesc împreună în acelaşi imobil/locuinţă şi/sau, după caz, au domiciliul ori reşedinţa comună, înscrisă în actele de identitate;
19. contribuie împreună la achiziţionarea sau la realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora;
20. f) persoane fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, denumite în continuare persoane fără adăpost – persoanele care nu deţin o locuinţă principală sau, după caz, o locuinţă secundară, în condiţiile legii, şi care trăiesc în stradă sau în adăposturi improvizate ori în centre rezidenţiale pentru persoanele fără adăpost;
21. g) copil în întreţinere – persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii, precum şi tânărul în vârstă de până la 26 de ani care urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizată potrivit legii. Sunt consideraţi în întreţinere şi copiii încredinţaţi în vederea adopţiei, cei aflaţi în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii, tinerii în vârstă de peste 18 ani care, în condiţiile legii, sunt declaraţi persoane cu handicap grav sau accentuat;
22. h) drept – termen utilizat pentru definirea oricăruia dintre beneficiile de asistenţă socială;
23. i) condiţii de eligibilitate – condiţiile obligatorii prevăzute de lege pentru acordarea uneia sau mai multor componente ale venitului minim de incluziune;

#M5

1. j) *** Abrogată ~ #Formă anterioară
2. k) *** Abrogată
3. l) *** Abrogată

#B

1. m) locuinţă de domiciliu sau de reşedinţă – construcţia cu destinaţia de locuinţă aflată în proprietatea titularului ajutorului/ajutoarelor financiare ori închiriată sau asupra căreia se exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, situată la adresa înscrisă în actele de identitate ale persoanei singure/membrilor de familie sau, după caz, adresa la care persoanele sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei. Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa de necesitate, precum şi locuinţa socială, astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2. n) testarea mijloacelor de trai – evaluarea veniturilor băneşti, a bunurilor şi a veniturilor ce pot fi obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea ori folosinţa familiei sau persoanei singure;
3. o) venituri nete – reprezintă totalitatea sumelor primite/realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei. Acestea includ veniturile neimpozabile prevăzute la 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sumele reprezentând valoarea obţinută după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţii legale de întreţinere faţă de copii şi/sau faţă de părinţi şi alte creanţe legale, cu excepţia celor prevăzute la art. 10 alin. (2);
4. p) venituri din activităţi agricole – veniturile obţinute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea, creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală;
5. q) vârsta şcolară – vârsta de la care copilul este integrat în învăţământul şcolar obligatoriu;
6. r) vârstă preşcolară – vârsta de la care copilul poate fi integrat în învăţământul preşcolar, respectiv într-o unitate de educaţie timpurie: creşă sau grădiniţă;
7. s) venit net lunar ajustat – suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei;
8. t) coeficienţi de echivalenţă – unitate de măsură utilizată la calculul venitului net lunar ajustat;
9. u) verificare în teren – procedura de stabilire a veridicităţii informaţiilor furnizate de solicitanţi, la domiciliul/reşedinţa acestora, în scopul stabilirii îndeplinirii condiţiilor de acordare a dreptului;

#M5

1. v) *** Abrogată ~ #Formă anterioară

#B

1. w) analiza de risc – reprezintă utilizarea sistematică a informaţiilor disponibile pentru a diminua riscul de eroare şi fraudă în acordarea beneficiilor de asistenţă socială, pentru identificarea pericolelor din perspectiva utilizării eficiente a fondurilor publice;

#M7

1. x) evaluare – procesul prevăzut de 47 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
2. y) fişa de verificare – formularul standard utilizat pentru efectuarea verificării de teren, inclusiv pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 226/2021, cu modificările ulterioare;
3. z) plan de intervenţie – planul elaborat în baza nevoilor/riscurilor/situaţiilor de dificultate identificate ca urmare a verificării administrative şi a verificării de teren ori evaluării, în scopul stabilirii măsurilor de asistenţă socială aplicabile pentru prevenirea sau combaterea riscului de excluziune socială, inclusiv drepturile prevăzute de prezenta lege;
4. aa) verificare administrativă – procedura de stabilire a veridicităţii informaţiilor furnizate de solicitanţi, în baza documentelor justificative şi a informaţiilor existente în bazele de date ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale/instituţiilor publice.

#B

    (2) Părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste 18 ani care nu frecventează o formă de învăţământ organizată potrivit legii sau părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste 26 de ani care frecventează o formă de învăţământ organizată conform legii, care locuiesc şi/sau gospodăresc împreună, constituie familii separate.

    (3) În înţelesul prezentei legi, persoana singură definită la alin. (1) lit. a), în calitatea sa de beneficiar al venitului minim de incluziune, se consideră membru de familie.

#M7

    (4) În sensul prevederilor alin. (1) lit. m) nu se consideră locuinţă de domiciliu sau de reşedinţă serviciile sociale cu cazare prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare, publice sau private, inclusiv cele înfiinţate şi administrate de cultele religioase cu scop monahal.

    (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), serviciile sociale cu cazare se consideră locuinţă de reşedinţă pentru persoanele vârstnice cu vârsta de cel puţin 65 de ani care sunt găzduite pentru o perioadă nedeterminată, nu au venituri proprii, nu au aparţinători legali ori aceştia nu au suficiente venituri pentru plata contribuţiei lunare de întreţinere şi/sau nu sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

#CIN

    *) Derogări de la prevederile art. 6 au fost acordate prin:

    – art. 17 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2024 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina (#M13).

    Precizăm că dispoziţiile de derogare menţionate mai sus sunt reproduse în nota de la sfârşitul textului actualizat.

#B

    ART. 7

    (1) Beneficiază de reglementările prezentei legi familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, care au domiciliul sau reşedinţa în România.

    (2) Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, denumite în continuare persoane fără adăpost, beneficiază de venit minim de incluziune numai pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc.

    (3) Beneficiază de venit minim de incluziune şi familiile şi persoanele singure care nu au cetăţenie română, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

1. a) sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene sau străini, denumiţi în continuare cetăţeni străini, pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legislaţiei române;
2. b) sunt cetăţeni străini sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecţie în condiţiile legii;
3. c) sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii.

    CAPITOLUL II

    Stabilirea cuantumului venitului minim de incluziune

    SECŢIUNEA 1

    Condiţii generale

#M7

    ART. 8

    (1) Cuantumul venitului minim de incluziune, prevăzut de prezenta lege, se stabileşte în baza venitului net lunar ajustat, calculat prin aplicarea coeficienţilor de echivalenţă, corespunzători persoanei singure, respectiv dimensiunii familiei, la venitul net lunar al acesteia.

    (2) Dacă din calculul prevăzut la alin. (1) rezultă fracţiuni în bani, acestea se rotunjesc la 1 leu în favoarea beneficiarului.

    (3) În funcţie de încadrarea venitului net lunar ajustat al persoanei singure/familiei în limitele maxime prevăzute la art. 9 alin. (3), aceasta beneficiază de una sau ambele componente.

#M7

    ART. 9*)

    (1) Pot beneficia de venit minim de incluziune familia şi persoana singură lipsită de venituri sau ale cărei venituri nu acoperă nivelul de trai minimal, dacă îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege şi ale căror venituri nete lunare ajustate sunt de până la 700 de lei inclusiv.

#B

    (2) Coeficienţii de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei, denumiţi în continuare coeficienţi de echivalenţă utilizaţi în stabilirea venitului net lunar ajustat, sunt:

1. a) 1 – pentru persoana singură sau pentru un singur membru de familie;
2. b) 0,5 – pentru fiecare persoană în plus, adult sau copil.

#M7

    (3) Venitul minim de incluziune se constituie din totalitatea sumelor aferente ajutoarelor financiare prevăzute la art. 3 alin. (2), care se stabilesc în funcţie de încadrarea în veniturile nete lunare ajustate realizate de familie în următoarele limite:

1. a) pentru ajutorul de incluziune, până la un venit net lunar ajustat de 275 de lei inclusiv, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor cumulate ale familiei;
2. b) pentru ajutorul de incluziune, până la un venit net lunar ajustat de 400 de lei inclusiv, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanei singure cu vârsta de cel puţin 65 de ani;
3. c) pentru ajutorul pentru familia cu copii, până la un venit net lunar ajustat de 700 de lei inclusiv.

#CIN

    *) Conform art. II din Legea nr. 56/2023 (#M9), de la data de 1 ianuarie 2024, nivelul venitului minim de incluziune, respectiv al componentelor acestuia prevăzute la art. 9 alin. (3) din Legea nr. 196/2016 se actualizează cu rata medie a inflaţiei pentru anul 2022.

#B

    ART. 10*)

    (1) Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate veniturile nete definite conform art. 6 alin. (1) lit. o), pe care membrii familiei sau persoana singură le-a realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune.

    (2) La stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei conform prevederilor alin. (1), nu se iau în calcul următoarele venituri:

1. a) sumele primite cu titlu de prestaţii sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2. b) alocaţia de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;

#M7

1. c) *** Abrogată ~ #Formă anterioară

#B

1. d) sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susţinerea educaţiei preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, prin programe ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, altor instituţii publice şi private, inclusiv organizaţii neguvernamentale;

#M7

1. e) sumele primite din activitatea desfăşurată ca zilier, în condiţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele obţinute în calitate de prestator casnic în baza Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic;

#B

1. f) sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condiţiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;
2. g) sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum şi sumele cu titlu de ajutor de urgenţă primite de la bugetul de stat sau local;

#M9

1. h) stimulentul educaţional acordat potrivit prevederilor Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, republicată, sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate;
2. i) sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter de despăgubiri ori sprijin financiar pentru situaţii excepţionale;
3. j) ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi suplimentul pentru energie acordate în baza Legii nr. 226/2021, cu modificările ulterioare;
4. k) indemnizaţia lunară de hrană acordată în baza Legii nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările şi completările ulterioare, şi indemnizaţia lunară de hrană prevăzută de Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei;
5. l) sumele primite cu titlu de sprijin, asigurate din bugetul de stat sau fonduri nerambursabile, acordate în baza legii sau în baza programelor operaţionale aprobate.

#B

    (3) În cazul în care cel puţin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deţinere cel puţin unul dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, aceasta nu beneficiază de acest drept.

    (4) Lista prevăzută la alin. (3) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi şi se poate actualiza anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

    (5) În cazul familiei care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie, astfel cum este definită în art. 6 lit. o) din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.

#CIN

    *) 1. Conform art. XLVIII alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, sprijinul material prevăzut la art. XLVIII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 este asimilat prestaţiilor sociale şi nu se consideră venit net lunar în înţelesul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 196/2016.

2. Conform art. 11 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2024 (#M12) privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă-nou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuţi, pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi prorogarea unui termen, contravaloarea tichetului social pe suport electronic pentru nou-născuţi nu se ia în considerare la stabilirea venitului net lunar definit la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 196/2016.
3. Derogări de la prevederile art. 10 au fost acordate prin:

    – art. 17 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2024 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina (#M13).

    Precizăm că dispoziţiile de derogare menţionate mai sus sunt reproduse în nota de la sfârşitul textului actualizat.

#M7

    ART. 11

    Pentru promovarea unei vieţi active şi a participării pe piaţa muncii, beneficiarii de venit minim de incluziune au dreptul la stimulente, după cum urmează:

1. a) în situaţia în care unul sau mai mulţi membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare sau membrii familiei desfăşoară activităţi independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 500 de lei/familie, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei;

#M9

1. b) în situaţia în care persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune se angajează cu contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu, pentru o perioadă de cel puţin 24 de luni consecutive, acordarea ajutorului de incluziune se prelungeşte pentru o perioadă de 6 luni, în cuantumul primit anterior angajării.

#M7

    ART. 12 *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#M7

    ART. 13

    (1) Persoanele apte de muncă care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare şi nici din activităţi independente sau activităţi agricole, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit al familiei dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

1. a) sunt înregistrate la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în condiţiile Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii;
2. b) nu se află în situaţia prevăzută la lit. a) şi se află pe lista comunicată, din oficiu, în conformitate cu prevederile 27^4 alin. (2), de către serviciul public de asistenţă socială la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa, pentru a fi înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

#B

    (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor fără adăpost, numai dacă acestea se află în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă competente de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc.

#M7

    (2^1) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanelor singure şi membrilor de familie care solicită venit minim de incluziune numai pentru componenta reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii.

#M5

    (3) *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#M7

    (4) În înţelesul prezentei legi, persoană aptă de muncă este persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

1. a) are vârsta cuprinsă între 16 ani şi vârsta standard de pensionare, prevăzută de lege;
2. b) nu urmează forma de organizare a învăţământului preuniversitar, respectiv învăţământ cu frecvenţă, prevăzută de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
3. c) are starea de sănătate şi capacitatea fizică şi psihică corespunzătoare pentru prestarea unei munci.

#M7

    ART. 13^1

    (1) Pentru menţinerea dreptului la ajutorul de incluziune, persoanele apte de muncă, prevăzute la art. 13 alin. (1), se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit ajustat al familiei numai dacă se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

1. a) îndeplinesc condiţia prevăzută la 13 alin. (1) lit. a);
2. b) efectuează activităţi cu caracter ocazional, stabilite conform solicitărilor transmise primăriei de către persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forţă de muncă, în condiţiile Legii nr. 52/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
3. c) efectuează activităţi specifice, prevăzute de Legea nr. 111/2022;
4. d) la solicitarea primarului, prestează acţiuni/lucrări de interes local, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

#M9

    (2) *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#M7

    (3) Efectuarea activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) nu exceptează persoanele apte de muncă, beneficiare de venit minim de incluziune, de la îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) lit. d).

#M7

    ART. 13^2

    (1) În scopul valorificării forţei de muncă locale, primarii au obligaţia să întocmească planul de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forţă de muncă şi funcţionează pe raza unităţii administrativ-teritoriale, denumite în continuare beneficiari de lucrări.

    (2) Planul de activităţi prevăzut la alin. (1) se aprobă prin dispoziţie a primarului, se afişează la sediul primăriei şi cuprinde activităţile sezoniere, beneficiarii de lucrări, precum şi repartizarea persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor de incluziune pentru desfăşurarea activităţilor sezoniere.

    (3) Repartizarea persoanelor apte de muncă pentru efectuarea activităţilor sezoniere se realizează de către primar, în funcţie de solicitările beneficiarilor de lucrări şi după efectuarea de către beneficiarii ajutorului de incluziune a activităţilor prevăzute la art. 13^1 alin. (1) lit. d).

    (4) Beneficiarii de lucrări care solicită forţă de muncă pentru desfăşurarea activităţilor sezoniere se adresează primarului, în scris, precizând activitatea ce urmează a fi desfăşurată, numărul de lucrători solicitaţi şi perioada de desfăşurare a activităţii sezoniere.

    (5) Remunerarea activităţii desfăşurate potrivit alin. (1), norma de lucru, precum şi alte obligaţii şi îndatoriri se stabilesc prin negociere directă între beneficiarul de lucrări şi persoana care prestează activitatea, în condiţiile Legii nr. 52/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    (6) Refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune de a efectua activităţile sezoniere conduce la încetarea dreptului la ajutor de incluziune.

    (7) Modalitatea de verificare a situaţiei prevăzute la alin. (6) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

#M7

    ART. 14

    Face excepţie de la prevederile art. 13 alin. (1) şi art. 13^1 alin. (1) persoana aptă de muncă ce se află în una dintre următoarele situaţii:

1. a) asigură creşterea şi îngrijirea unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 7 ani, în situaţia în care, pe raza teritorială a localităţii în care îşi au domiciliul/reşedinţa persoana aptă de muncă cu copiii aflaţi în întreţinere, nu există servicii sociale sau educaţionale care asigură servicii de supraveghere şi educaţie pe timpul zilei;
2. b) asigură creşterea şi îngrijirea unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 12 ani, respectiv 16 ani în cazul copiilor din familia monoparentală, în situaţia în care, pe raza teritorială a localităţii în care îşi au domiciliul/reşedinţa persoana aptă de muncă cu copiii aflaţi în întreţinere, nu există servicii sociale de tip centre de zi care asigură servicii de supraveghere şi educaţie pe timpul zilei şi/sau servicii de tip afterschool;
3. c) asigură creşterea şi îngrijirea, potrivit legii, a unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 18 ani, dacă acesta/aceştia este/sunt încadrat/încadraţi în grad de handicap/dizabilitate grav/ă sau accentuat/ă dovedit prin certificat eliberat în condiţiile legii;
4. d) asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane cu handicap/dizabilitate grav/gravă care nu beneficiază de asistent personal, în condiţiile legii;
5. e) asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane vârstnice dependente, astfel cum sunt definite în 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care nu beneficiază de îngrijitor la domiciliu, în condiţiile legii;
6. f) urmează forma de organizare a învăţământului preuniversitar, respectiv învăţământ cu frecvenţă, prevăzută de Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
7. g) participă la un program de pregătire/reconversie profesională;
8. h) este încadrată în muncă.

#B

    SECŢIUNEA a 2-a

    Stabilirea cuantumului ajutorului de incluziune

#M7

    ART. 15

    (1) Pentru componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de incluziune, cuantumul maxim al acestuia este de 275 lei/lună, cu excepţia persoanei singure cu vârsta de cel puţin 65 de ani, în cazul căreia cuantumul maxim al ajutorului de incluziune este de 400 de lei/lună.

#B

    (2) Cuantumul maxim al ajutorului de incluziune care poate fi acordat se calculează în funcţie de numărul membrilor familiei, pornind de la valoarea de referinţă reprezentată de cuantumul maxim lunar prevăzut la alin. (1), la care se aplică coeficienţii de echivalenţă prevăzuţi la art. 9 alin. (2).

    ART. 16

    (1) Suma aferentă ajutorului de incluziune se stabileşte ca diferenţă între nivelul cuantumului maxim al ajutorului de incluziune, calculat în condiţiile art. 15 pentru întreaga familie sau persoana singură, şi nivelul veniturilor nete lunare realizate de familie sau de persoana singură în luna anterioară solicitării dreptului, cu aplicarea prevederilor art. 10 şi 11.

#M9

    (2) Dacă din calculul prevăzut la alin. (1) rezultă o sumă mai mică de 50 de lei, atunci se acordă 50 de lei.

#M7

    ART. 17

    În cazul persoanei singure cu vârsta de cel puţin 65 de ani, limita venitului net lunar ajustat prevăzută la art. 9 alin. (3) lit. a) şi cuantumul maxim al ajutorului prevăzut la art. 15 se stabilesc la 400 de lei.

#B

    SECŢIUNEA a 3-a

    Stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii

#M7

    ART. 18*)

    (1) Componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii se acordă în funcţie de nivelul venitului net lunar ajustat şi numărul de copii din familie.

    (2) Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

1. a) 107 lei, pentru familia cu un copil;
2. b) 214 lei, pentru familia cu 2 copii;
3. c) 321 de lei, pentru familia cu 3 copii;
4. d) 428 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

    (3) Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

1. a) 120 de lei, pentru familia cu un copil;
2. b) 240 de lei, pentru familia cu 2 copii;
3. c) 360 de lei, pentru familia cu 3 copii;
4. d) 480 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

    (4) Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei/lună şi 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

1. a) 85 de lei, pentru familia cu un copil;
2. b) 170 de lei, pentru familia cu 2 copii;
3. c) 255 de lei, pentru familia cu 3 copii;
4. d) 340 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

    (5) Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei/lună şi 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

1. a) 110 lei, pentru familia cu un copil;
2. b) 215 lei, pentru familia cu 2 copii;
3. c) 325 de lei, pentru familia cu 3 copii;
4. d) 430 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

#CIN

    *) Conform art. II din Legea nr. 56/2023 (#M9), de la data de 1 ianuarie 2024, cuantumurile ajutorului pentru familia cu copii prevăzut la art. 18 din Legea nr. 196/2016 se actualizează cu rata medie a inflaţiei pentru anul 2022.

#M7

    ART. 19*)

    (1) În cazul familiilor care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18, cu condiţia ca fiecare copil să fie înscris şi să frecventeze fără întrerupere o formă de organizare a învăţământului preuniversitar, respectiv învăţământ cu frecvenţă, prevăzută de Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia celor care le întrerup din motive medicale.

#B

    (2) Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii, acordat potrivit prevederilor alin. (1), se diminuează în raport cu numărul de copii din familie, după cum urmează:

1. a) cu 50% din cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pentru luna în care acesta înregistrează mai mult de 15 absenţe nemotivate;
2. b) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie pentru luna în care copilul înregistrează mai mult de 30 de absenţe nemotivate;
3. c) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada în care copilul întrerupe anul şcolar, cu excepţia situaţiilor în care întreruperea este cauzată din motive de natură medicală;
4. d) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada când copilul repetă anul şcolar din alte motive decât cele de natură medicală.

    (3) În situaţia în care unul dintre copii nu mai frecventează cursurile şcolare, acesta nu mai este luat în considerare nici la stabilirea venitului net lunar ajustat şi nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.

    (4) În cazul în care copilul care frecventează şcoala a împlinit vârsta de 18 ani în cursul unui an şcolar, ajutorul pentru familia cu copii se acordă până la finalizarea anului şcolar în care este înscris.

    (5) Pentru lunile în care se acordă vacanţă şcolară, potrivit legii, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18 alin. (2) – (5).

    (6) Pentru familiile care au în întreţinere copii cu handicap/dizabilitate grav/gravă sau accentuat/accentuată, de vârstă şcolară, condiţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică.

    (7) Asistentul maternal profesionist beneficiază de ajutorul pentru familia cu copii doar pentru copiii săi, luându-se în considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu excepţia celor provenite din alocaţiile de plasament şi alte sume acordate asistentului maternal ca urmare a instituirii măsurii plasamentului, în condiţiile legii.

#CIN

    *) Derogări de la prevederile art. 19 au fost acordate prin:

    – art. 17 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2024 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina (#M13).

    Precizăm că dispoziţiile de derogare menţionate mai sus sunt reproduse în nota de la sfârşitul textului actualizat.

#M5

    SECŢIUNEA a 4-a *** Abrogată ~ #Formă anterioară

#M5

    ART. 20 *** Abrogat ~ #Formă anterioară

    ART. 21 *** Abrogat

    ART. 22 *** Abrogat

    ART. 23 *** Abrogat

    ART. 24 *** Abrogat

    ART. 25 *** Abrogat

    ART. 26 *** Abrogat

    ART. 27 *** Abrogat

#M7

    SECŢIUNEA a 5-a

    Măsuri pentru situaţii de dificultate şi pentru prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie şi excluziune socială

#M7

    ART. 27^1

    (1) În aplicarea prevederilor art. 4, autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, prin serviciul public de asistenţă socială, realizează evaluarea persoanelor/familiilor beneficiare de venit minim de incluziune şi elaborează, în baza nevoilor şi riscurilor identificate, un plan de intervenţie, conform prevederilor art. 47 din Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) Planul de intervenţie prevăzut la alin. (1) conţine măsurile de asistenţă socială, respectiv serviciile sociale recomandate, disponibile în comunitate şi beneficiile de asistenţă socială la care persoana/familia beneficiară de venit minim de incluziune are dreptul conform legii, precum şi intervenţiile necesare în scopul prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială.

    (3) Solicitantul dreptului la venit minim de incluziune se înregistrează, din oficiu, ca solicitant de servicii sociale.

#M9

    ART. 27^2

    (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a elabora programe de acţiune comunitară destinate prevenirii şi combaterii riscului de sărăcie şi excluziune socială, care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale.

    (2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a include, cu prioritate, beneficiarii venitului minim de incluziune în programele de acţiune comunitară şi de a analiza anual modul în care au fost aplicate măsurile pentru prevenirea şi combaterea riscului de sărăcie şi excluziune socială în rândul beneficiarilor venitului minim de incluziune, stabilite prin programele de acţiune comunitară prevăzute la alin. (1).

#M7

    (3) Programele de acţiune comunitară prevăzute la alin. (1) se transmit direcţiilor judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului în vederea elaborării strategiilor judeţene de dezvoltare a serviciilor sociale, precum şi comisiilor judeţene de incluziune socială, respectiv comisiei de incluziune socială a municipiului Bucureşti, înfiinţate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.217/2006 privind constituirea mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România, cu modificările şi completările ulterioare.

    (4) Datele şi informaţiile rezultate din analiza prevăzută la alin. (2) se transmit Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

    (5) Procedura privind structurarea şi transmiterea datelor şi informaţiilor privind beneficiarii de venit minim de incluziune şi a măsurilor implementate de către autorităţile locale în scopul prevenirii şi combaterii riscului de sărăcie şi excluziune socială se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

#M7

    ART. 27^3

    Pentru prevenirea şi combaterea riscului de sărăcie şi excluziune socială, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii, persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, beneficiază gratuit de:

1. a) servicii de formare/reconversie profesională;
2. b) măsuri de stimulare a ocupării, prevăzute de reglementările legale în vigoare.

#M7

    ART. 27^4

    (1) În scopul asigurării accesului la serviciile şi măsurile prevăzute la art. 27^3, pentru persoanele beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, pot fi utilizate instrumentele destinate şomerilor de lungă durată, prevăzute la art. 48^1 – 77^2, 80 – 84^2, 85 – 92, 93^1 – 93^8, 95 – 96 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) Pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b), autorităţile administraţiei publice locale, prin serviciul public de asistenţă socială, transmit agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă lista persoanelor apte de muncă, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea solicitării de acordare a venitului minim de incluziune.

    (3) În termen de maximum 3 luni de la data comunicării de către autorităţile administraţiei publice locale a listei prevăzute la alin. (2), agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă înregistrează persoanele beneficiare de venit minim de incluziune ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă şi elaborează planul individual de mediere, prevăzut la art. 60 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

    (4) Persoana beneficiară de venit minim de incluziune are obligaţia de a respecta şi îndeplini în totalitate măsurile stabilite în planul individual de mediere, adus la cunoştinţa persoanei beneficiare potrivit Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

    (5) Agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă are obligaţia de a comunica agenţiei pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, denumită în continuare agenţie teritorială, trimestrial, lista persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune care nu au respectat măsurile stabilite în planurile individuale de mediere, în scopul recalculării cuantumului venitului minim de incluziune sau, după caz, al suspendării ori încetării acordării dreptului, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

#M7

    ART. 27^5

    (1) În situaţia în care pentru aplicarea măsurilor din planul individual de mediere prevăzut la art. 27^4 alin. (3) persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune sunt nevoite să se deplaseze la o distanţă mai mare de 5 km de localitatea în care au domiciliul sau reşedinţa, beneficiază de o sumă de 50 de lei/lună pentru transport.

    (2) Procedura de decontare a sumelor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

#M7

    ART. 27^6

    (1) Măsurile prevăzute la art. 27^3 sunt disponibile şi pentru persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune care realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, dacă acestea doresc să obţină fie venituri mai mari în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, fie să dobândească competenţe profesionale competitive pe piaţa muncii.

    (2) Persoanele apte de muncă din familiile care primesc una sau ambele componente ale venitului minim de incluziune beneficiază, cu prioritate, de măsurile de ocupare temporară pentru executarea de lucrări şi activităţi de interes pentru comunităţile locale subvenţionate din bugetul asigurărilor de şomaj.

    (3) În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru 60% din persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, instituţiile cu atribuţii în domeniu au obligaţia să asigure cel puţin una dintre măsurile prevăzute la art. 27^3.

#M9

    ART. 27^7

    (1) Pentru persoanele apte de muncă cu domiciliul sau reşedinţa în mediul rural, aparţinând categoriilor vulnerabile, inclusiv beneficiari de ajutor de incluziune, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi alte ministere ori instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale iniţiază şi implementează proiecte/programe finanţate din fonduri europene, în scopul acordării unor măsuri de sprijin, în bani sau în natură, potrivit regulilor de finanţare aplicabile.

#M7

    (2) Proiectele/Programele prevăzute la alin. (1) pot fi iniţiate şi implementate în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi cu alte persoane juridice de drept public sau privat.

#M9

    ART. 27^8

    Persoanele apte de muncă aparţinând categoriilor vulnerabile, inclusiv cele care provin din familiile beneficiare de ajutor de incluziune, pot fi angajate în cadrul întreprinderilor sociale sau al întreprinderilor sociale de inserţie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările şi completările ulterioare, fiind incluse în grupul vulnerabil definit de art. 6 alin. (1) lit. j) din respectiva lege.

#M7

    ART. 27^9

    (1) Accesul la asistenţa pentru sănătate pentru persoanele care au dreptul la venitul minim de incluziune se asigură în condiţiile stabilite de legislaţia privind asigurările sociale de sănătate.

    (2) Beneficiarii de ajutor de incluziune au calitatea de asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor art. 154 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

    (3) Autorităţile administraţiei publice locale, prin serviciul public de asistenţă socială, în colaborare cu personalul din asistenţa medicală comunitară au obligaţia de a se implica în facilitarea accesului persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la asistenţă medicală, prin desfăşurarea de activităţi de informare privind unităţile sanitare existente la nivel local şi judeţean, acordarea de sprijin în vederea înregistrării pe lista unui medic de familie, înscrierea în sistemul de asigurări sociale de sănătate, promovarea şi organizarea de acţiuni de educaţie a populaţiei privind sănătatea copilului şi a gravidei, planificarea familială, îngrijirea copilului, igienă personală şi profilaxia bolilor transmisibile, adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

    (4) Pentru realizarea activităţilor prevăzute la alin. (3), personalul serviciului public de asistenţă socială colaborează cu cabinetele medicilor de familie existente în comunitate, cu asistentul medical comunitar şi/sau mediatorul sanitar, precum şi cu reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

    (5) Autorităţile administraţiei publice locale pot stabili, prin hotărâri ale consiliilor locale, măsuri suplimentare adecvate specificului local, precum şi ajutoare comunitare, în bani sau în natură, pentru facilitarea accesului la asistenţă medicală a persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială.

#M7

    ART. 27^10

    (1) Elevii care urmează învăţământul cu frecvenţă, proveniţi din familii beneficiare de ajutor de incluziune, au dreptul la bursă de ajutor social plătită din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi la alte măsuri de suport din domeniul educaţiei prevăzute de Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) Dreptul la bursa de ajutor social şi la măsurile de suport prevăzute la alin. (1) se acordă în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului.

    (3) Agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, au obligaţia să comunice lunar inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, denumite în continuare inspectorate şcolare teritoriale, lista elevilor care frecventează învăţământul cu frecvenţă, proveniţi din familii beneficiare de ajutor de incluziune în luna anterioară celei de raportare a listei.

    (4) Modelul listelor prevăzute la alin. (3) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

#M7

    ART. 27^11

    (1) Pentru facilitarea angajării, precum şi a participării la cursuri de formare profesională, în cazul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune, care nu au un nivel de educaţie şcolară sau cunoştinţele necesare potrivit Cadrului naţional al calificărilor prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare, agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă recomandă, în cadrul serviciilor de informare şi consiliere profesională, înscrierea şi parcurgerea cursurilor programului educaţional „A doua şansă” reglementate prin ordin al ministrului educaţiei.

    (2) Inspectoratele şcolare teritoriale comunică lunar atât agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, cât şi agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă numărul locurilor disponibile pentru înscrierea în cadrul programului educaţional „A doua şansă”.

    (3) Inspectoratele şcolare aprobă, după caz, majorarea numărului de locuri în formaţiunile deja existente, organizate în condiţiile Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care numărul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune depăşeşte numărul de locuri disponibile pentru programul educaţional „A doua şansă”. În funcţie de numărul solicitanţilor, inspectoratele şcolare pot aproba înfiinţarea de noi formaţiuni pentru anul şcolar următor.

#M9

    (4) Refuzul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune de a participa la cursurile programelor educaţionale de tip „A doua şansă” conduce la încetarea dreptului la ajutor de incluziune, prin dispoziţie a primarului.

#M7

    (5) Comunicarea situaţiei centralizate a persoanelor apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune – componenta ajutor de incluziune se realizează electronic sau prin preluarea datelor din Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR) pentru activităţile din domeniul preuniversitar, organizat în baza Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 4.371/2017*). Transmiterea datelor se realizează în conformitate cu dispoziţiile protocolului încheiat între Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi Ministerul Educaţiei.

#M9

    (6) Pentru persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune care urmează cursurile programului „A doua şansă” la o distanţă mai mare de 5 km faţă de locuinţa acestora, autorităţile administraţiei publice locale asigură transportul acestora, în limita sumei prevăzute la art. 27^5.

    (7) Decontarea sumelor prevăzute la alin. (6) se realizează trimestrial din bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile teritoriale, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale.

    (8) Procedura de decontare se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

#M7

––––

    *) Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.371/2017 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

#M9

    ART. 27^12

    (1) Autorităţile administraţiei publice locale facilitează accesul persoanelor aparţinând categoriilor vulnerabile, inclusiv al beneficiarilor de ajutor de incluziune, la locuinţă şi la serviciile publice de strictă necesitate disponibile pe raza unităţii administrativ-teritoriale.

#M7

    (2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale acordă ajutoare materiale şi financiare destinate reabilitării locuinţei sau pentru o construcţie nouă, asigură spaţii de locuit destinate găzduirii persoanelor fără adăpost, repartizează cu prioritate o locuinţă, din fondul locativ propriu, pentru familiile cu copii aflate în risc de evacuare, subvenţionează, integrală sau parţial, plata chiriei, achiziţionează, construiesc sau reabilitează clădiri cu destinaţia de locuinţe sociale, în raport cu ponderea persoanelor şi familiilor aflate în risc de excluziune socială în totalul populaţiei din localitatea respectivă şi în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.

    (3) În scopul asigurării accesului persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la locuinţă şi utilităţi, autorităţile administraţiei publice locale pot încheia convenţii cu furnizorii de servicii, prin care se angajează să suporte o parte din datoriile pe care le au persoanele şi familiile beneficiare de ajutor de incluziune în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.

#B

    CAPITOLUL III

    Acordarea venitului minim de incluziune

    SECŢIUNEA 1

    Condiţii generale de acordare şi de stabilire a dreptului

    ART. 28

    (1) Beneficiază de venit minim de incluziune familia definită la art. 6 alin. (1) lit. b) şi c), precum şi persoana singură definită la art. 6 alin. (1) lit. a), ale căror venituri se încadrează în limitele prevăzute la art. 9 alin. (3).

    (2) În perioada în care unul dintre soţi este detaşat pe perioadă determinată în interes de serviciu ori efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, condiţia de a locui împreună se consideră îndeplinită.

    (3) În situaţia în care copiii aflaţi în întreţinere urmează o formă de învăţământ în altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă, condiţia de a locui împreună se consideră îndeplinită şi pe perioada respectivă.

    (4) În situaţia în care copiii în vârstă de până la 18 ani urmează o formă de învăţământ în străinătate, aceştia sunt luaţi în calcul la stabilirea dreptului la venit minim de incluziune doar dacă reprezentantul legal al copilului prezintă, din 6 în 6 luni, documentul eliberat de unitatea de învăţământ din străinătate, în condiţiile legislaţiei statului respectiv, din care să rezulte frecventarea de către copii a cursurilor, precum şi numărul absenţelor înregistrate de aceştia, în vederea stabilirii cuantumului în condiţiile prevăzute la art. 19 alin. (2)

#M7

    ART. 29*)

    (1) Venitul minim de incluziune se acordă la cererea completată pe suport hârtie sau în format electronic de către persoana îndreptăţită, de reprezentantul familiei sau reprezentantul legal al persoanei îndreptăţite, însoţită de declaraţia pe propria răspundere privind veridicitatea datelor înscrise în cerere, de un angajament de plată pentru situaţiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit, precum şi de documente doveditoare.

    (2) Cererea prevăzută la alin. (1) conţine date privind persoana îndreptăţită, date privind componenţa familiei, veniturile realizate de membrii acesteia şi bunurile deţinute, tipul de locuinţă, numărul persoanelor care locuiesc la aceeaşi adresă de domiciliu sau reşedinţă, informaţii referitoare la situaţia educaţională şi profesională a persoanei îndreptăţite, a membrilor de familie, precum şi informaţii privind nevoile speciale şi situaţiile particulare în care aceştia se află.

    (3) Pentru facilitarea accesului la acordarea dreptului la venit minim de incluziune, precum şi pentru prelucrarea şi verificarea electronică a datelor şi informaţiilor referitoare la îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, formularul de cerere şi declaraţia pe propria răspundere sunt redactate pe secţiuni.

    (4) Documentele doveditoare prevăzute la alin. (1) se referă la veniturile şi componenţa familiei solicitante, precum şi respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege pentru fiecare dintre componentele venitului minim de incluziune şi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

#B

    (5) Prin angajamentul de plată prevăzut la alin. (1), titularul dreptului îşi asumă returnarea sumelor încasate necuvenit şi precizează sursele de venit din care se va face recuperarea acestora.

#M7

    (5^1) Pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (5) personalul desemnat în acest scop de serviciul social cu cazare va asigura sprijin atât pentru completarea formularelor, cât şi pentru transmiterea ori depunerea acestora potrivit prevederilor alin. (1) – (5).

#B

    (6) Modelul formularului de cerere care include şi declaraţia pe propria răspundere privind veridicitatea datelor declarate, documentele doveditoare prevăzute la alin. (4) şi modelul angajamentului de plată prevăzut la alin. (1) şi alin. (5) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

#CIN

    *) A se vedea şi art. 17 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2024 (#M13), prevederi reproduse în nota de la sfârşitul textului actualizat.

#M7

    ART. 30

    (1) Titularul dreptului este persoana care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege şi care completează cererea în format letric sau electronic pentru acordarea venitului minim de incluziune, personal sau prin reprezentant, iar beneficiarul este familia/persoana singură.

#B

    (2) În cazul familiei formate din soţ, soţie şi copii aflaţi în întreţinere, reprezentantul familiei se stabileşte de către soţi sau, în caz de neînţelegere între aceştia, de către autoritatea tutelară. Prevederile se aplică în mod corespunzător şi în cazul familiei definite la art. 6 alin. (1) lit. b) pct. 4.

    (3) În cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singură.

    (4) În cazul persoanei prevăzute la alin. (3) care are copii în întreţinere şi nu a împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este persoana singură, dacă are capacitate deplină de exerciţiu, capacitate de exerciţiu anticipată sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia.

#M5

    ART. 31 *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#M7

    ART. 32

    (1) Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoţită de documentele doveditoare şi angajamentul de plată, inclusiv în cazul cetăţenilor străini sau apatrizi, precum şi al persoanelor fără adăpost, se depune pe suport hârtie sau se transmite electronic şi se înregistrează la serviciul public de asistenţă socială de la nivelul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului.

    (2) Cererile, declaraţiile şi documentele depuse în vederea acordării venitului minim de incluziune se prelucrează în format electronic de către personalul serviciului public de asistenţă socială de la nivelul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului, în cadrul sistemului informatic pentru domeniul asistenţei sociale, respectiv Sistemul naţional informatic pentru asistenţă socială, denumit în continuare SNIAS.

    (3) SNIAS asigură suportul informatic pentru înregistrarea şi administrarea cererilor, declaraţiilor şi altor documente prevăzute de lege, verificarea criteriilor de eligibilitate şi a condiţiilor de acordare a dreptului, emiterea şi transmiterea dispoziţiilor şi deciziilor de aprobare/respingere/suspendare/încetare a dreptului, precum şi a altor operaţiuni specifice procesului de acordare a venitului minim de incluziune şi permite accesarea bazelor de date ale instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea verificării, de către personalul prevăzut la alin. (4), a îndeplinirii criteriilor de eligibilitate şi condiţiilor de acordare a dreptului la venit minim de incluziune.

#M9

    (3^1) SNIAS este integrat cu sistemele informatice de asistenţă socială, precum şi cu celelalte sisteme informatice care conţin date privind venituri şi bunuri, în scopul acordării dreptului şi menţinerii acestuia.

#M7

    (4) Pentru efectuarea activităţilor prevăzute de alin. (2), SNIAS va fi utilizat atât de către personalul din cadrul serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul primăriilor comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti, cât şi de către personalul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

    (5) Colectarea şi prelucrarea datelor necesare acordării venitului minim de incluziune se fac cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi a legislaţiei naţionale aplicabile domeniului protecţiei datelor.

#M7

    ART. 33

    (1) Verificarea datelor şi informaţiilor cuprinse în cerere şi în documentele doveditoare, precum şi prelucrarea datelor înscrise în cerere se realizează de către personalul serviciului public de asistenţă socială de la nivelul primăriei, prin SNIAS şi pe baza documentelor justificative solicitate.

    (2) În situaţia în care există informaţii sau suspiciuni privind veridicitatea datelor cuprinse în cerere, primarul dispune efectuarea verificării în teren, în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării cererii, la solicitanţii semnalaţi de către personalul din cadrul serviciului public de asistenţă socială.

#M9

    (3) În vederea efectuării verificării în teren se utilizează fişa de verificare, definită la art. 6 alin. (1) lit. y), al cărei model se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

#M7

    (4) În cazul persoanelor singure şi familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care solicită şi/sau primesc drepturile prevăzute de art. 7 şi 25 din Legea nr. 226/2021, cu modificările ulterioare, este obligatorie efectuarea anuală a verificării în teren a îndeplinirii criteriilor de eligibilitate şi a condiţiilor de acordare a dreptului prevăzute de prezenta lege, înainte de începerea sezonului rece şi, respectiv, după terminarea acestuia.

    (5) În situaţia în care titularul dreptului sau oricare dintre membrii familiei acestuia refuză să furnizeze informaţiile necesare pentru completarea fişei prevăzute la alin. (3) se consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune.

    (6) Răspunderea asupra datelor şi informaţiilor înscrise în fişa prevăzută la alin. (3) revine exclusiv persoanei/persoanelor care a/au efectuat verificarea în teren şi a/au semnat formularul.

    (7) Primarul şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale răspund, în condiţiile legii, de realitatea şi legalitatea operaţiunilor de verificare în vederea acordării dreptului la venit minim de incluziune.

#M9

    (8) Odată cu prelucrarea cererii, pentru asigurarea îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 13 alin. (1), personalul serviciului public de asistenţă socială facilitează comunicarea la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă a persoanei apte de muncă şi a membrilor apţi de muncă din familia solicitantului componentei venitului minim de incluziune reprezentate de ajutorul de incluziune, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, şi transmite online către agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă o solicitare de luare în evidenţă, acompaniată de datele/informaţiile şi documentele justificative, scanate, prevăzute de lege.

#M7

    (9) Agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă, în termen de 5 zile de primirea solicitării prevăzute la alin. (8), va transmite către serviciului public de asistenţă socială confirmarea luării în evidenţă a persoanei respective ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, precum şi data programată pentru prezentarea acesteia la serviciul de specialitate al agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, în vederea finalizării procedurii de înregistrare ca persoană în căutarea unui loc de muncă şi a întocmirii planului individual de mediere, conform art. 60 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

#M7

    ART. 33^1

    (1) În scopul aplicării eficiente a prevederilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, la data înregistrării cererii pentru acordarea dreptului, solicitantul venitului minim de incluziune se înregistrează din oficiu ca solicitant de servicii sociale.

    (2) Personalul serviciului public de asistenţă socială cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale planifică şi realizează vizitele la domiciliul persoanelor/familiilor beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca solicitanţi de servicii sociale, în vederea efectuării evaluării şi a elaborării planului de intervenţie, prevăzute la art. 27^1 alin. (2), după cum urmează:

1. a) în termen de maximum 3 luni de la data emiterii deciziei de acordare a dreptului la venit minim de incluziune, în cazul beneficiarului de venit minim de incluziune care include componenta ajutor de incluziune;
2. b) în termen de maximum 6 luni de la data emiterii deciziei de acordare a dreptului, în cazul beneficiarului de venit minim de incluziune reprezentat de componenta ajutor pentru familia cu copii;
3. c) în termen de maximum 9 luni de la data înregistrării cererii, în cazul solicitantului de venit minim de incluziune care nu a îndeplinit criteriile de eligibilitate pentru acordarea venitului minim de incluziune şi al cărui venit mediu lunar se situează sub nivelul salariului minim brut pe ţară.

#M7

    ART. 34

    La solicitarea agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, primarul este obligat să dispună de îndată efectuarea verificărilor în teren a situaţiilor semnalate, atât pentru solicitanţii venitului minim de incluziune, cât şi pentru beneficiarii acestuia, verificare care se realizează în maximum 15 zile de la data înregistrării sesizării sau solicitării.

#M7

    ART. 35

    (1) Pentru verificarea corectitudinii datelor furnizate de solicitanţi cu privire la componenţa şi veniturile familiei, locuinţa de domiciliu/reşedinţă, bunurile mobile şi imobile deţinute, personalul prevăzut la art. 33 alin. (1) solicită toate informaţiile disponibile la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, iar serviciile de specialitate ale primăriei au obligaţia să le furnizeze în termen de 5 zile de la solicitare.

    (2) În vederea verificării informaţiilor declarate de semnatarul cererii, precum şi de titularul dreptului, primarul poate solicita altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau în baza art. 70^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, informaţii privind veniturile şi bunurile deţinute de acesta sau de membrii familiei sale.

#M7

    ART. 36*)

    (1) Aprobarea sau respingerea solicitării dreptului la venitul minim de incluziune se face prin dispoziţie a primarului, la finalizarea verificărilor prevăzute la art. 33 alin. (1) – (5).

    (2) Dispoziţia primarului prevăzută la alin. (1) reprezintă certificarea faptului că solicitantul îndeplineşte criteriile de eligibilitate pentru acordarea venitului minim de incluziune, respectiv a uneia sau ambelor componente ale acestuia şi conţine cuantumul stabilit venitului minim de incluziune.

    (3) Dispoziţia primarului prin care se respinge solicitarea dreptului la venitul minim de incluziune conţine motivele care au condus la respingere.

    (4) Dispoziţiile primarului se comunică beneficiarilor în maximum 5 zile de la data emiterii acestora.

    (5) Modelul dispoziţiilor primarului de aprobare sau respingere a cererii de acordare a venitului minim de incluziune se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

    (6) Dreptul la venitul minim de incluziune se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.

    (7) Primarul şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale răspund, în condiţiile legii, de realitatea şi legalitatea operaţiunilor de stabilire a dreptului la venitul minim de incluziune.

#CIN

    *) A se vedea şi Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 546/2024 pentru aprobarea modelului formularului raportului de sinteză privind validarea şi verificarea cererii de acordare a venitului minim de incluziune, precum şi pentru aprobarea modelelor de dispoziţii ale primarului privind aprobarea sau respingerea dreptului la venitul minim de incluziune, precum şi pentru modificarea, suspendarea şi încetarea dreptului la venitul minim de incluziune în baza Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

#M7

    ART. 37

    (1) Cererile, declaraţiile pe propria răspundere, angajamentele de plată şi documentele doveditoare prevăzute la art. 29 alin. (1), precum şi dispoziţiile primarului referitoare la aprobarea/respingerea/suspendarea/încetarea/modificarea venitului minim de incluziune se păstrează la nivelul serviciului public de asistenţă socială.

    (2) Personalul autorităţilor administraţiei publice locale are obligaţia respectării confidenţialităţii şi securităţii informaţiilor şi a datelor cu caracter personal în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016, precum şi a legislaţiei naţionale aplicabile domeniului protecţiei datelor.

#M7

    ART. 38

    (1) Până pe data de 20 a fiecărei luni, personalul agenţiei teritoriale verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, astfel cum acestea rezultă din datele procesate în cadrul SNIAS, şi stabileşte cuantumul final al componentelor venitului minim de incluziune pentru care a fost emisă dispoziţia primarului prevăzută la art. 36 alin. (1).

    (2) Pentru finalizarea verificării prevăzute la alin. (1) agenţia teritorială poate solicita autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, precum şi altor instituţii informaţii şi documente referitoare la condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea venitului minim de incluziune, dacă acestea nu se regăsesc în SNIAS.

    (3) La finalizarea verificării prevăzute la alin. (1) directorul executiv al agenţiei teritoriale emite decizia de stabilire a plăţii, în care se menţionează dispoziţia primarului şi cuantumul venitului minim de incluziune, defalcat pe componente.

    (4) Modelul deciziei prevăzute la alin. (3) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

    (5) Decizia directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială constituie document de plată pentru venitul minim de incluziune şi se comunică titularului acestuia în maximum 10 zile de la data emiterii.

    (6) Plata dreptului se realizează în luna următoare celei în care s-a emis decizia de stabilire a plăţii de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială.

#B

    ART. 39*)

    (1) Schimbarea, la cerere sau din oficiu, a titularului venitului minim de incluziune se face prin dispoziţie scrisă a primarului şi se comunică, în termen de 5 zile de la data emiterii, noului titular şi, după caz, vechiului titular.

#M7

    (2) În baza dispoziţiei scrise a primarului, prevăzută la alin. (1), disponibilă în cadrul SNIAS, directorul executiv al agenţiei teritoriale emite o nouă decizie de stabilire a plăţii pe care o transmite noului titular, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii. Primăria va avea acces la noua decizie de plată a dreptului prin accesarea SNIAS.

#CIN

    *) A se vedea şi Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 546/2024 pentru aprobarea modelului formularului raportului de sinteză privind validarea şi verificarea cererii de acordare a venitului minim de incluziune, precum şi pentru aprobarea modelelor de dispoziţii ale primarului privind aprobarea sau respingerea dreptului la venitul minim de incluziune, precum şi pentru modificarea, suspendarea şi încetarea dreptului la venitul minim de incluziune în baza Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

#M7

    ART. 40*)

    (1) În situaţia în care se produc modificări în componenţa familiei şi/sau a veniturilor beneficiarilor de venit minim de incluziune, titularul dreptului are obligaţia de a depune la primărie, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea, o declaraţie pe propria răspundere privind modificările intervenite, însoţită de documentele doveditoare, după caz.

    (2) După verificarea, conform prevederilor art. 33, a datelor şi informaţiilor înscrise în declaraţia şi documentele prevăzute la alin. (1), în situaţia în care se constată necesitatea stabilirii unui nou cuantum al venitului minim de incluziune, primarul emite o dispoziţie de menţinere sau de încetare a dreptului, după caz.

    (3) Modelul dispoziţiei de menţinere sau de încetare a dreptului, precum şi cel al declaraţiei pe propria răspundere, prevăzute la alin. (1), se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

    (4) Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială verifică datele şi informaţiile privind componenţa familiei şi veniturile înscrise în declaraţia şi documentele prevăzute la alin. (1), precum şi în dispoziţia primarului de menţinere sau de încetare a dreptului, existente în SNIAS.

    (5) La finalizarea verificării prevăzute la alin. (4) directorul executiv al agenţiei teritoriale, în baza dispoziţiei primarului prevăzute la alin. (2), emite decizia de menţinere a plăţii sau de încetare a acesteia în care se menţionează dispoziţia primarului. În cazul menţinerii plăţii decizia conţine şi cuantumul venitului minim de incluziune, defalcat pe componente.

    (6) Modelul deciziei prevăzute la alin. (5) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

    (7) Decizia prevăzută la alin. (5) se comunică titularului dreptului în termen de 10 zile de la data emiterii.

#CIN

    *) A se vedea şi Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 546/2024 pentru aprobarea modelului formularului raportului de sinteză privind validarea şi verificarea cererii de acordare a venitului minim de incluziune, precum şi pentru aprobarea modelelor de dispoziţii ale primarului privind aprobarea sau respingerea dreptului la venitul minim de incluziune, precum şi pentru modificarea, suspendarea şi încetarea dreptului la venitul minim de incluziune în baza Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

#M9

    ART. 41

    (1) Procedurile privind solicitarea, verificarea, acordarea dreptului, stabilirea cuantumului şi emiterea dispoziţiilor, respectiv a deciziilor privind venitul minim de incluziune se realizează în format electronic, în cadrul SNIAS.

    (2) Modul de operare a SNIAS se reglementează prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale.

#B

    ART. 42

    (1) După acordarea venitului minim de incluziune, agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială efectuează, periodic, verificări electronice în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială privind menţinerea condiţiilor care au condus la acordarea dreptului, precum şi analize de risc asupra titularilor dreptului, în baza cărora atenţionează agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială asupra aspectelor ce pot conduce la modificarea, suspendarea sau încetarea dreptului.

    (2) Procedura detaliată privind acordarea dreptului şi stabilirea cuantumului acestuia se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

#M5

    SECŢIUNEA a 2-a *** Abrogată ~ #Formă anterioară

#M5

    ART. 43 *** Abrogat ~ #Formă anterioară

    ART. 44 *** Abrogat

    ART. 45 *** Abrogat

    ART. 46 *** Abrogat

#M5

    SECŢIUNEA a 3-a *** Abrogată ~ #Formă anterioară

#M5

    ART. 47 *** Abrogat ~ #Formă anterioară

    ART. 48 *** Abrogat

    ART. 49 *** Abrogat

    ART. 50 *** Abrogat

    ART. 51 *** Abrogat

    ART. 52 *** Abrogat

    ART. 53 *** Abrogat

    ART. 54 *** Abrogat

    ART. 55 *** Abrogat

#B

    SECŢIUNEA a 4-a

    Obligaţiile beneficiarilor

    ART. 56

    Titularul venitului minim de incluziune are obligaţia să comunice primăriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa, potrivit prevederilor art. 40 alin. (1), orice modificare cu privire la domiciliu, venituri şi numărul membrilor familiei, în termen de maximum 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.

#M7

    ART. 57

    (1) Persoanele singure şi familiile beneficiare de venit minim de incluziune au obligaţia să depună la primărie, din 6 în 6 luni, declaraţia pe propria răspundere prevăzută la art. 40 alin. (1).

#B

    (2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se completează conform modelului aprobat prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

#M7

    ART. 58

    (1) Persoanele apte de muncă care nu obţin venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare şi nici din activităţi independente sau activităţi agricole, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să se prezinte, ori de câte ori sunt solicitate de agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei evidenţă sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în muncă sau a participării la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională.

    (2) Verificarea condiţiilor privind menţinerea statutului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, faptul că nu au refuzat un loc de muncă oferit ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională, conform art. 13 alin. (1), se realizează de către agenţia teritorială prin SNIAS sau, după caz, pe bază de liste de beneficiari.

    (3) În cazul persoanelor singure şi familiilor beneficiare ale venitului minim de incluziune care constă exclusiv în ajutor pentru familia cu copii, obligaţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică.

    (4) Se exceptează de la îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) persoanele prevăzute la art. 14, precum şi cele aflate în situaţiile prevăzute la art. 13^1 alin. (1) lit. b) şi c), pentru perioada în care se află în situaţiile respective.

#B

    ART. 59

    (1) În cazul familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia respectivă are obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, activităţi sau lucrări de interes local, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă şi a normelor de securitate şi sănătate în muncă.

#M9

    (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) familiile pentru care suma aferentă ajutorului de incluziune este de până la 50 de lei. Pentru acestea, orele de muncă se stabilesc trimestrial şi se efectuează în oricare dintre lunile trimestrului.

#B

    SECŢIUNEA a 5-a

    Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale altor instituţii

#M7

    ART. 60

    (1) Pentru persoanele singure şi familiile beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să realizeze evaluarea iniţială şi să elaboreze planul de intervenţie prevăzut la art. 27^1.

#B

    (2) Autorităţile administraţiei publice locale vor avea în vedere, în planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale proprii, prevăzute la art. 112 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, înfiinţarea şi acordarea, după caz, de servicii de consiliere socială, psihologică şi vocaţională, servicii de planning familial, precum şi orice alte servicii sociale necesare soluţionării nevoilor persoanelor singure şi familiilor prevăzute la alin. (1).

    ART. 61

    (1) Pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 59 alin. (1) de către persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune, primarii au următoarele obligaţii:

1. a) să întocmească anual un plan de acţiuni/lucrări de interes local, care se poate revizui semestrial;
2. b) să ţină evidenţa orelor de muncă efectuate, pentru activităţile şi lucrările de interes local, de către persoanele apte de muncă;
3. c) să asigure persoanelor prevăzute la lit. b) instructajul în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de muncă;
4. d) să afişeze lunar, la sediul propriu, planul de acţiuni/lucrări de interes local pe luna în curs, lista beneficiarilor de venit minim de incluziune, lista persoanelor care urmează să efectueze activităţi sau lucrări de interes local, precum şi situaţia activităţilor/lucrărilor efectuate în luna anterioară;
5. e) să transmită trimestrial, în format electronic, către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, evidenţa prevăzută la lit. b).

    (2) Durata timpului de muncă prevăzută la art. 59 alin. (1) se calculează proporţional cu cuantumul sumei acordate ca ajutor de incluziune, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă.

    (3) Numărul zilelor de lucru, limitate la norma lunară de 21,25, se stabileşte prin împărţirea orelor de muncă calculate la 8 ore/zi. Fracţiile se întregesc în plus.

    (4) În situaţia în care persoana nominalizată să efectueze acţiunile sau lucrările de interes local se află în incapacitate temporară de muncă sau şi-a pierdut total ori parţial capacitatea de muncă, obligaţia în sarcina acesteia poate fi transferată altei persoane apte de muncă din familie, cu acordul primarului, pentru menţinerea acordării dreptului.

    (5) Neîndeplinirea obligaţiei de a presta activităţi/lucrări de interes local pe o perioadă mai mare de 30 de zile conduce la suspendarea plăţii ajutorului de incluziune pentru o perioadă de maximum 3 luni şi, respectiv, la încetarea plăţii ajutorului de incluziune, dacă obligaţia este neîndeplinită şi în perioada de suspendare.

    ART. 62

    (1) Personalul cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale din cadrul primăriilor şi agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială are obligaţia de a asigura informarea şi consilierea potenţialilor beneficiari cu privire la condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune, modalitatea de completare a formularului de cerere, documentele doveditoare necesare, obligaţii şi drepturi ce le revin potrivit prezentei legi.

    (2) Primăriile au obligaţia de a afişa la sediul propriu, într-un loc vizibil, instrucţiuni privind nivelurile de venit prevăzute de lege, categoriile de venituri care se iau în calcul în vederea acordării dreptului la venit minim de incluziune, modul de calcul al veniturilor lunare ale familiei, precum şi lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune prevăzută la art. 10 alin. (3).

    (3) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a posta pe site-ul propriu legislaţia în vigoare privind venitul minim de incluziune, precum şi toate documentele şi formularele prevăzute de lege ce trebuie completate potrivit prevederilor prezentei legi.

    ART. 63

    Pentru facilitarea accesului solicitanţilor la acordarea venitului minim de incluziune, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială au obligaţia de a posta pe site-ul propriu toate documentele şi formularele prevăzute de lege ce trebuie completate de solicitanţi, precum şi instrucţiuni privind depunerea şi completarea acestora.

    ART. 64

    (1) În vederea verificării îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 58 alin. (1), agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a transmite lunar agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi primăriilor, în format electronic, tabelele nominale cu persoanele din familiile beneficiare de ajutor de incluziune înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, care s-au încadrat în muncă, inclusiv cu contract de muncă în străinătate, au refuzat un loc de muncă oferit sau participarea la un program de formare profesională.

    (2) Pentru întocmirea tabelelor prevăzute la alin. (1), agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială transmit agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă lista persoanelor apte de muncă din familiile aflate în plată, până la data de 5 a fiecărei luni.

#M7

    (3) În situaţia în care sistemul informatic al agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă este compatibil cu SNIAS, informaţiile prevăzute la alin. (1) vor fi preluate electronic de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială direct din baza de date a agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.

#M7

    ART. 65

    (1) Pentru verificarea îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 19 alin. (1), inspectoratul şcolar teritorial în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa ori trăieşte titularul dreptului la venit minim de incluziune componenta de ajutor pentru familia cu copii are obligaţia să transmită lunar, la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, situaţia privind frecventarea cursurilor de către copiii de vârstă şcolară din familiile beneficiare.

    (2) Situaţia prevăzută la alin. (1) se transmite în format electronic şi conţine, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal al copiilor şi al reprezentantului familiei şi numărul de absenţe nemotivate înregistrate de fiecare copil.

    (3) Modelul situaţiei prevăzute la alin. (1), precum şi termenele de transmitere se stabilesc prin ordin*) comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului educaţiei.

    (4) În situaţia în care Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR) conţine informaţiile necesare pentru determinarea absenţelor lunare ale copiilor de vârstă şcolară din familiile beneficiare de venit minim de incluziune componenta ajutor pentru familie, în baza prevederilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 179/2017, cu completările ulterioare, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială au acces direct în această bază de date.

#CIN

    *) A se vedea Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului educaţiei nr. 634/4010/2024 pentru stabilirea modelului situaţiei privind frecventarea cursurilor de către copiii de vârstă şcolară din familiile beneficiare de ajutor pentru familia cu copii în baza Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

#B

    ART. 66

    (1) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice verifică şi monitorizează, prin direcţiile de specialitate şi prin instituţiile abilitate din subordine sau coordonare, aplicarea prevederilor prezentei legi.

#M5

    (2) Pentru efectuarea activităţilor de verificare şi monitorizare prevăzute la alin. (1), primarii, precum şi celelalte instituţii implicate în acordarea drepturilor prevăzute de prezenta lege au următoarele obligaţii:

#B

1. a) de a furniza toate informaţiile solicitate de agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială referitoare la stabilirea drepturilor;
2. b) de a pune la dispoziţia inspectorilor sociali şi a organelor de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice documentele care au stat la baza acordării drepturilor, precum şi actele referitoare la plăţile efectuate.

    (3) Organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice pot efectua, în caz de autosesizare sau la sesizarea/solicitarea unor terţi, verificări în teren la domiciliul beneficiarilor.

    CAPITOLUL IV

    Plata, suspendarea, modificarea şi încetarea dreptului la venitul minim de incluziune

    SECŢIUNEA 1

    Suspendarea şi încetarea dreptului

#M7

    ART. 67*)

    (1) Suspendarea plăţii venitului minim de incluziune sau a oricăreia dintre componentele acestuia, prevăzute la art. 3 alin. (2), se face prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială în următoarele situaţii:

1. a) se înregistrează mandate poştale returnate pentru titularul venitului minim de incluziune, pe o perioadă de 3 luni consecutive;
2. b) în urma controlului efectuat de inspectorii sociali sau de reprezentanţi ai Curţii de Conturi a României s-au constatat date eronate cu privire la componenţa familiei sau a veniturilor beneficiarilor;
3. c) din verificările efectuate de agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, ulterior aprobării dreptului, se constată existenţa unor modificări în componenţa familiei sau a veniturilor realizate de persoana singură ori membrii familiei.

    (2) Suspendarea acordării venitului minim de incluziune sau a oricăreia din componentele sale se realizează prin dispoziţie a primarului în condiţiile prevăzute la art. 61 alin. (5).

    (3) Suspendarea acordării ajutorului pentru familia cu copii se face numai pentru copilul/copiii pentru care s-a luat decizia plasamentului sau plasamentului în regim de urgenţă, respectiv pe perioada când acesta se află la un asistent maternal, la o familie de plasament sau într-un serviciu social de tip rezidenţial. În această situaţie, copilul nu mai este luat în calcul la stabilirea venitului net lunar pe membru de familie şi nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.

    (4) Suspendarea plăţii sau a acordării venitului minim de incluziune sau a oricăreia din componentele sale în condiţiile alin. (1) şi (2) se realizează începând cu luna următoare celei în care s-a făcut constatarea.

    (5) În situaţiile de suspendare prevăzute la alin. (1), directorul agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială solicită primăriei în a cărei rază teritorială locuieşte familia sau persoana singură verificarea situaţiei sau, după caz, dispune efectuarea de verificări de către inspectorii sociali de la nivelul agenţiei teritoriale.

    (6) După verificarea prevăzută la alin. (5), drepturile neîncasate de către titular se achită acestuia, din oficiu, după caz, în acelaşi cuantum sau în cuantum modificat, dacă cele constatate nu conduc la încetarea acordării dreptului.

#CIN

    *) A se vedea şi Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 546/2024 pentru aprobarea modelului formularului raportului de sinteză privind validarea şi verificarea cererii de acordare a venitului minim de incluziune, precum şi pentru aprobarea modelelor de dispoziţii ale primarului privind aprobarea sau respingerea dreptului la venitul minim de incluziune, precum şi pentru modificarea, suspendarea şi încetarea dreptului la venitul minim de incluziune în baza Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

#M7

    ART. 68 *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#B

    ART. 69*)

    (1) Încetarea dreptului se face prin dispoziţie scrisă a primarului şi se referă atât la venitul minim de incluziune, în ansamblul său, cât şi la oricare din componentele sale prevăzute la art. 3 alin. (2).

#M5

    (2) Încetarea dreptului la venit minim de incluziune, a dreptului la ajutor de incluziune sau la ajutorul pentru familia cu copii se face începând cu luna următoare încetării sau constatării neîndeplinirii condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, precum şi în situaţia prevăzută la art. 33 alin. (5).

#B

    (3) Încetarea dreptului la ajutor de incluziune şi/sau la ajutorul pentru familia cu copii are loc astfel:

1. a) începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare, în cazul în care beneficiarii nu îndeplinesc obligaţiile aflate în sarcina lor, pentru obligaţiile prevăzute la 58 alin. (1) şi art. 59 alin. (1);

#M7

1. b) începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare prevăzute la 67 alin. (2) lit. b) – d)**), în cazul în care, ca urmare a verificărilor efectuate, se constată neîndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului.

#B

    (4) Dispoziţia primarului prevăzută la alin. (1) se transmite agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi titularului dreptului în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.

    (5) După încetarea dreptului la ajutor de incluziune şi/sau la ajutorul pentru familia cu copii, un nou drept poate fi solicitat începând cu luna următoare celei în care sunt îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de prezenta lege.

#M7

    (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în situaţia de încetare prevăzută la alin. (3) lit. a), ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 58 alin. (1), în cazul ajutorului de incluziune, persoana singură sau familia va putea solicita un nou drept după o perioadă de 12 luni de la data încetării dreptului.

#CIN

    *) A se vedea şi Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 546/2024 pentru aprobarea modelului formularului raportului de sinteză privind validarea şi verificarea cererii de acordare a venitului minim de incluziune, precum şi pentru aprobarea modelelor de dispoziţii ale primarului privind aprobarea sau respingerea dreptului la venitul minim de incluziune, precum şi pentru modificarea, suspendarea şi încetarea dreptului la venitul minim de incluziune în baza Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

    **) În urma modificării efectuate prin art. I pct. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2022 (#M7), art. 67 alin. (2) nu mai conţine litere.

#B

    ART. 70

    (1) Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se face prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, în condiţiile art. 40.

    (2) Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se realizează în următoarele situaţii:

#M7

1. a) în cazul în care au intervenit modificări ale veniturilor familiei şi/sau în componenţa acesteia care conduc la diferenţe mai mari de 50 lei faţă de cuantumul stabilit iniţial;

#B

1. b) în situaţia în care au intervenit perioade de suspendare a acordării unuia din ajutoarele care compun venitul minim de incluziune, prevăzute la 3 alin. (2);
2. c) în situaţia în care a încetat dreptul la acordarea unuia din ajutoarele care compun venitul minim de incluziune, prevăzute la 3 alin. (2);
3. d) în situaţia în care se aplică diminuarea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii, conform prevederilor 19 alin. (2).

    (3) Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se face începând cu luna următoare constatării situaţiilor prevăzute la alin. (2).

#M7

    ART. 71

    (1) Dispoziţiile primarului prevăzute la art. 69 se comunică agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi titularului dreptului în termen de 5 zile de la emitere.

#M9

    (2) Deciziile directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, prevăzute la art. 67 alin. (1) şi art. 70, se comunică primarului şi titularului dreptului în termen de 5 zile de la data emiterii lor.

#M7

    (3) Modelul deciziei directorului executiv privind suspendarea dreptului, precum şi modelul dispoziţiei primarului privind încetarea dreptului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

#B

    SECŢIUNEA a 2-a

    Plata drepturilor

#M7

    ART. 72

    (1) Fondurile necesare pentru plata venitului minim de incluziune, inclusiv a drepturilor prevăzute la art. 27^5, 82 şi 84, se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

#M5

    (2) Fondurile necesare pentru plata măsurilor de protecţie socială prevăzute la art. 83 şi 85 se asigură din bugetele locale.

#B

    ART. 73

    (1) Plata sumelor acordate cu titlu de venit minim de incluziune, aferente ajutorului de incluziune şi/sau ajutorului pentru familia cu copii, se efectuează lunar, de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială.

#M5

    (2) *** Abrogat ~ #Formă anterioară

    (3) *** Abrogat

#M5

    ART. 74

    (1) Plata venitului minim de incluziune se realizează pe bază de mandat poştal ori, după caz, în cont bancar sau prin orice alte mijloace electronice de plată disponibile.

#B

    (2) În cazul achitării drepturilor prin mandat poştal, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială efectuează plata drepturilor cu plata unui comision în limitele şi condiţiile stabilite prin legea bugetară anuală.

    (3) În cazul achitării drepturilor în cont bancar, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială efectuează plata prin unităţile bancare, pe bază de borderou, cu plata unui comision bancar ce nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate şi va fi stabilit, prin negociere, la nivel teritorial, între agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi unităţile bancare.

    (4) Editarea mandatelor poştale prevăzute la alin. (2) se face fie direct de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, fie pe bază de contracte încheiate cu prestatori de astfel de servicii, prin care se stabileşte inclusiv formatul mandatului.

    (5) Fondurile necesare achitării comisioanelor prevăzute la alin. (2) şi (3), precum şi tipăririi mandatelor poştale se suportă din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială, din aceleaşi fonduri din care se suportă plata drepturilor de venit minim de incluziune.

#M5

    ART. 75 *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#B

    ART. 76

    (1) Sumele necesare cheltuielilor generate de verificările efectuate de primării în vederea acordării sau încetării dreptului la venit minim de incluziune se asigură din bugetele locale.

    (2) Sumele necesare cheltuielilor generate de stabilirea sau suspendarea dreptului la venit minim de incluziune se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

    (3) Eliberarea adeverinţelor necesare stabilirii dreptului la una sau mai multe componente ale venitului minim de incluziune, inclusiv a adeverinţelor medicale, se realizează de către organele abilitate, cu titlu gratuit.

#M5

    ART. 77 *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#B

    SECŢIUNEA a 3-a

    Recuperarea sumelor încasate necuvenit

    ART. 78

    (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune, acordate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, se recuperează de la titularul dreptului, în termenul general de prescripţie prevăzut la art. 2.517 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.

    (2) Recuperarea sumelor plătite necuvenit se face prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, care se comunică debitorului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.

    (3) Prin derogare de la prevederile art. 73^1 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, sumele prevăzute la alin. (1) se recuperează fără perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, dacă acestea sunt restituite de beneficiar în termen de maximum 180 de zile de la emiterea deciziei prevăzute la alin. (2).

    (4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (3), sumele prevăzute la alin. (1) se recuperează în condiţiile prevăzute de art. 73^1 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

    (5) Decizia de recuperare a sumelor plătite necuvenit în termenul prevăzut la alin. (3) constituie titlu de creanţă de la data comunicării. După acest termen, decizia devine titlu executoriu.

    (6) Sumele plătite necuvenit se recuperează, în termenul prevăzut la alin. (3), după cum urmează:

1. a) dacă beneficiarul primeşte în continuare venit minim de incluziune, se fac reţineri eşalonat din drepturile aferente lunilor următoare, dar nu mai mult de 1/3 din drepturile lunare;
2. b) dacă beneficiarul nu mai primeşte drepturi în perioada următoare constatării sumelor prevăzute la alin. (1) sau dacă sumele recuperate în condiţiile lit. a) nu acoperă drepturile acordate necuvenit şi titularul dreptului consimte, prin angajament scris, să restituie suma încasată necuvenit, acesta achită suma respectivă în contul agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială deschis la Trezoreria Statului sau la sediul acesteia prin casierie, în termenul prevăzut de decizia de recuperare.

    (7) După termenul prevăzut la alin. (3), pe baza deciziei directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, care constituie titlu executoriu conform alin. (5), aceasta, împreună cu dovada comunicării către debitor, se transmite organelor fiscale centrale în vederea recuperării sumelor înscrise în titlul executoriu, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, însoţite de precizări referitoare la data de la care urmează a fi calculate obligaţiile fiscale accesorii.

    (8) Sumele recuperate în condiţiile alin. (6) şi (7) se fac venit la bugetul de stat.

    (9) Sumele înscrise în titlul executoriu prevăzut la alin. (7) se scad din evidenţa agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială la data confirmării preluării debitului de către organele fiscale centrale.

    ART. 79

    (1) În situaţia în care beneficiarul venitului minim de incluziune este familia, iar titularul dreptului a decedat, recuperarea sumelor încasate necuvenit se realizează în condiţiile art. 78 alin. (6) şi (7), de la ceilalţi membri majori ai familiei, în calitate de beneficiari ai dreptului.

    (2) În situaţia în care titularul dreptului, persoană singură, a decedat, nu se mai procedează la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune.

    (3) Prin excepţie de la prevederile art. 78 alin. (6), pentru situaţia prevăzută la art. 19 alin. (2) lit. a), recuperarea sumelor aferente ajutorului pentru familia cu copii, acordate în cuantum integral în lunile în care copilul/copiii înregistrează absenţe nemotivate, se face prin aplicarea diminuării procentuale a cuantumului, în funcţie de numărul de copii, la plăţile ce se efectuează începând cu luna următoare celei în care a fost transmisă situaţia prevăzută la art. 65, pentru o perioadă egală cu numărul de luni în care s-au înregistrat absenţele nemotivate.

    (4) În cazul în care ajutorul pentru familia cu copii s-a acordat în cuantum integral pe parcursul uneia sau mai multor luni din perioadele prevăzute la art. 19 alin. (2) lit. b), recuperarea sumelor acordate necuvenit se face, în tranşe egale, din sumele aferente ajutorului la care are dreptul familia.

    (5) Sumele încasate necuvenit prevăzute la art. 78 alin. (1), în valoare totală de până la 40 de lei inclusiv/beneficiar, se anulează.

#M5

    ART. 80

    (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune, acordate din bugetele locale potrivit art. 83 şi art. 85 lit. b), se recuperează de către organele fiscale locale de la titularul dreptului în termenul general de prescripţie prevăzut la art. 2.517 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.

#B

    (2) Recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează în baza dispoziţiei primarului, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 78 alin. (2) – (6) şi alin. (9), precum şi ale art. 79 alin. (1), (2) şi (5).

    (3) În vederea recuperării sumelor prevăzute la alin. (1) se pot stabili criterii şi proceduri prin hotărâre a consiliului local, la propunerea organului fiscal local, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

    CAPITOLUL V

    Alte drepturi complementare venitului minim de incluziune

#M7

    ART. 81 *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#B

    ART. 82

    (1) Pentru locuinţele aflate în proprietatea persoanelor singure şi familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, prima obligatorie pentru asigurarea locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008, republicată, se suportă din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ca beneficiu suplimentar.

    (2) Procedura de plată a primei obligatorii se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

    (3) În situaţia prevăzută la art. 78, sumele cu titlu de primă obligatorie pentru asigurarea locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008, republicată, nu se mai recuperează.

    ART. 83

    (1) În cazul decesului unei persoane din familia beneficiară de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, primarii pot dispune acordarea unui ajutor financiar pentru cheltuielile de înmormântare.

    (2) Ajutorul prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul local şi se acordă unei singure persoane care poate fi, după caz, soţul/soţia supravieţuitor/supravieţuitoare, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul în condiţiile dreptului comun sau, în lipsa acestuia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile cu înmormântarea.

#M7

    ART. 84

    (1) Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, poate acorda ajutoare de urgenţă, în bani sau în natură, familiilor sau persoanelor care se află în situaţii de necesitate cauzate de calamităţi naturale, incendii, accidente, epidemii, epizootii, precum şi pentru alte situaţii deosebite determinate de starea de sănătate ori alte cauze care pot conduce la apariţia sau sporirea riscului de excluziune socială. Acordarea ajutoarelor de urgenţă de la bugetul de stat se aprobă nominal prin hotărâre a Guvernului.

    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ajutoarele de urgenţă se pot acorda şi pentru alte situaţii care se stabilesc prin hotărâre a Guvernului care va cuprinde metodologia de acordare a acestora.

    (3) Fondurile necesare pentru plata ajutorului de urgenţă acordat de Guvern, prevăzut la alin. (1) şi (2), se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

    (4) Ajutoarele de urgenţă acordate potrivit alin. (1) nu sunt supuse impozitului pe venit şi nu se iau în considerare la stabilirea altor drepturi de asistenţă socială acordate de la bugetul de stat şi/sau bugetele locale.

#B

    ART. 85

    Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda, din bugetele proprii, prin hotărâre a consiliilor locale, următoarele ajutoare:

1. a) ajutoare de urgenţă pentru beneficiarii şi situaţiile prevăzute la 84;
2. b) ajutoare comunitare, în bani şi/sau în natură, destinate persoanelor singure şi familiilor aflate în situaţii de dificultate, pe baza nevoilor identificate prin anchetă socială.

    CAPITOLUL VI

    Răspunderea juridică

#M7

    ART. 86

    (1) Constituie contravenţie, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, şi se sancţionează nerespectarea prevederilor prezentei legi, după cum urmează:

1. a) cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, emiterea de către primar a dispoziţiei de aprobare a cererii privind venitul minim de incluziune cu nerespectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, respectiv cele cu privire la veniturile şi componenţa familiei, verificarea documentelor doveditoare şi a obligaţiilor beneficiarilor;
2. b) cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, emiterea, de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, a deciziei privind stabilirea plăţii venitului minim de incluziune, în lipsa dispoziţiei primarului de aprobare a cererii;
3. c) cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, nerespectarea de către personalul serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul primăriilor a prevederilor 27^4 alin. (2), art. 33 alin. (1) şi (8) şi art. 35 alin. (1);
4. d) cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, nerespectarea de către primar a prevederilor 33 alin. (3), art. 34, art. 36 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 40 alin. (2), art. 60 alin. (1), art. 62 alin. (3), art. 66 alin. (2), art. 69 alin. (4) şi art. 71 alin. (1);
5. e) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială a prevederilor 63 şi ale art. 64 alin. (2);
6. f) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către inspectoratele şcolare a prevederilor 65 alin. (1);
7. g) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, fapta titularului dreptului de a completa cu date şi informaţii incorecte formularul de cerere pentru acordarea dreptului, precum şi nerespectarea obligaţiilor prevăzute la 40 alin. (1), art. 56 şi art. 57 alin. (1).

    (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către:

1. a) organele cu atribuţii de control ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi ale agenţiei naţionale pentru plăţi şi inspecţie socială pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1);
2. b) inspectorii sociali din cadrul agenţiei naţionale şi agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1), cu excepţia lit. b);
3. c) primar, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi g).

#B

    (3) În situaţia în care aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se realizează de către unul dintre organele de control prevăzute la alin. (2), la verificarea efectuată de alt organ de control, în raportul de inspecţie sau de control se va consemna acest fapt şi nu vor fi aplicate din nou sancţiunile prevăzute la alin. (1).

    (4) Procesele-verbale întocmite de către personalul cu atribuţii de control prevăzut la alin. (2) lit. a) se transmit, în fotocopie, primarului comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

#M7

    ART. 87

    Contravenţiilor prevăzute la art. 86 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, cu modificările şi completările ulterioare.

#M7

    ART. 88

    Dispoziţiile primarului privind aprobarea/respingerea/suspendarea/încetarea/modificarea dreptului la venitul minim de incluziune, precum şi deciziile directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială se pot ataca potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

#B

    CAPITOLUL VII

    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    ART. 89

    (1) Inspectorii sociali din agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială efectuează controale periodice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în scopul verificării respectării aplicării prevederilor prezentei legi.

    (2) La solicitarea directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, inspectorii sociali prevăzuţi la alin. (1) efectuează vizite în teren la beneficiarii de venit minim de incluziune, în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului.

#M7

    ART. 90 *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#M9

    ART. 91

    (1) Nivelul venitului minim de incluziune, respectiv al componentelor acestuia prevăzute la art. 9 alin. (3), precum şi cuantumurile ajutorului pentru familia cu copii prevăzut la art. 18 se majorează anual, din oficiu, începând cu luna martie a fiecărui an, cu rata medie anuală a inflaţiei din anul precedent, indicator definitiv, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. În situaţia în care rata medie anuală a inflaţiei are valoare negativă se păstrează ultima valoare a venitului minim de incluziune şi a cuantumurilor acestuia.

#M7

    (2) Nivelul venitului minim de incluziune, respectiv al componentelor acestuia prevăzute la art. 3 alin. (2), precum şi cuantumurile ajutorului pentru familia cu copii, majorate în condiţiile prevăzute la alin. (1), se comunică de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

    (3) Nivelul sumelor prevăzute la art. 27^5 se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

    (4) În situaţia în care din calculul prevăzut la alin. (1) rezultă fracţiuni de bani, nivelurile se rotunjesc la leu, în favoarea beneficiarului.

#M7

    ART. 92 *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#B

    ART. 93

    (1) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice elaborează normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului*).

    (2) Până la intrarea în vigoare a prezentei legi, agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială, precum şi celelalte instituţii cu responsabilităţi în domeniu au obligaţia de a lua măsurile administrative necesare pentru implementarea prevederilor prezentei legi.

#CIN

    *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1154/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

#B

    ART. 94

    (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept:

1. a) drepturile de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
2. b) drepturile de alocaţie pentru susţinerea familiei stabilite în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

#M5

1. c) *** Abrogată ~ #Formă anterioară

#B

    (2) Drepturile restante cu titlu de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi de alocaţie pentru susţinerea familiei stabilite în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor achita titularilor acestora odată cu plata primului drept de venit minim de incluziune.

    (3) Dacă, în termen de 60 zile de la plata prevăzută la alin. (2), în evidenţa agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială se înregistrează în continuare drepturi restante cu titlu de ajutor social sau alocaţie pentru susţinerea familiei, titularul este obligat să solicite în scris agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială acordarea lor în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de 60 de zile. După această dată drepturile se prescriu.

    (4) În cazul beneficiarilor de ajutor social stabilit în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cărora li s-a plătit asigurarea obligatorie a locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008, republicată, pentru care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, reţinerile din drept nu au acoperit suma integrală, aceasta se recuperează din drepturile de venit minim de incluziune acordate în baza prezentei legi. Beneficiarii de ajutor social care nu au îndeplinit condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune au obligaţia de a achita agenţiei teritoriale diferenţa rămasă.

#M9

    ART. 95 *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#M7

    ART. 95^1

    La data intrării în vigoare a prezentei legi, în cuprinsul actelor normative următoarele expresii se înlocuiesc:

1. a) expresia „ajutor social” se înlocuieşte cu expresia „ajutor de incluziune”;
2. b) expresia „alocaţia pentru susţinerea familiei” se înlocuieşte cu expresia „ajutor pentru familia cu copii”;
3. c) expresia „veniturile prevăzute la 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare” cu expresia „veniturile prevăzute la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare”;
4. d) expresia „veniturile prevăzute la 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat” cu expresia „veniturile prevăzute la art. 10 din Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare”.

#B

    ART. 96

    La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

1. a) Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 20 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;
2. b) Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 22 noiembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare;

#M7

    b^1) art. 23 – 27 din Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002, cu modificările ulterioare.

#M5

1. c) *** Abrogată ~ #Formă anterioară

#M9

    ART. 97

    (1) Prezenta lege se aplică de la 1 aprilie 2023, cu excepţia art. 94 şi 96, precum şi a reglementărilor referitoare la solicitarea, acordarea, stabilirea dreptului şi plata venitului minim de incluziune, inclusiv a măsurilor complementare acestuia prevăzute pentru beneficiarii venitului minim de incluziune, care se aplică de la 1 ianuarie 2024.

#M10

    (2) *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#M9

    (3) Pentru stabilirea drepturilor prevăzute de prezenta lege, cererile se pot depune cu 60 de zile înainte de data intrării în vigoare, potrivit alin. (1), a reglementărilor referitoare la solicitarea, acordarea, stabilirea dreptului şi plata venitului minim de incluziune, inclusiv a măsurilor complementare acestuia prevăzute pentru beneficiarii venitului minim de incluziune, inclusiv în cazul beneficiarilor drepturilor de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi al celor de alocaţie pentru susţinerea familiei în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

#M5

    ART. 98 *** Abrogat ~ #Formă anterioară

#CIN